Poezii despre spirit, pagina 6
Spirit bacovian
Cu dureri amare ascunse-n cărți,
Frământat de gânduri de plumb,
Așteptam în a nopții ascunzătoare
Marea Alinare.
Tânjeam,
în lumi țesute de singurătate.
Voiam să dorm pe pământul funerar,
cu flori la cap și veștmânt funerar.
Imploram zeii,
Dar cred ca ei m-au lăsat pe veci aici,
Cu al meu suflet blestemat.
poezie de Daniela Vizireanu din Poeții noștri (aprilie 2017)
Adăugat de Daniela Vizireanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anxios
E vară
E iadul în mintea tuturor
Afară
Pândește pui de spirit rău.
Si-atunci...
De ce vă credeți sfinți?
Copii
Voi, copii părăsiți de părinți.
Groază
În minunata voastră oază
În viața
Ce vă chinuiți să o păstrați trează
Iar tu...
De ce citești aceste versuri?
De ce?
De ce nu dispari în universuri?
[...] Citește tot
poezie de Alin Ojog (23 iulie 2022)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie pe rol
Poezie nu spune
De cum e scrisă
E un semnal analog
Se implică și traduce
Poezia sugerează
Cât mai sugestiv
Alteori enigmatic
Și tot ea invocă
Expresii divine
Ea se poate explica
Ca spirit ce dă năvală
Poate fi un mag
De la răsărit
Sau de pretutindeni
Ea inspiră vise
Și se autoinspiră
Evocă asocieri
De idei și idealuri
Libertate ritmată
Autonomă pe rol.
poezie de David Boia
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Negare (Arnisi)
Pe țărmul nevăzut al mării,
albi ca porumbeii,
am suferit la amiază de sete,
dar apa era sărată.
Pe nisipul auriu
i-am scris numele,
dar a venit briza mării
și literele au dispărut.
Cu ce spirit, cu ce inimă,
cu ce patimă sau dorință
ne-am trăit viața? O rătăcire!
Căci noi ne-am ales viața.
poezie de Giorgos Seferis, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Toamnă roșie
Ploi torențiale,
refugii prin cafenele,
chipuri blazate,
cuvinte de fum.
Pe drum...
caut aiurea,
poate că astăzi
voi descoperi un sens.
Promisiuni,
așteptări chinuitoare,
frunze căzute.
Roboții sistemului
roșu
construiesc, zilnic,
închisori pentru spirit
și versul
cade strivit.
Plânge toamna
indiferenza
și teama.
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din volumul de versuri Cântecul Sferelor (2001)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ageamiu
Estetic și răsăritean
Cu prezență de spirit
El s-a oferit
Să poarte un titlu
La gemul dinspre est
Unde se naște
Priveliștea ca un spot
De lumină diafană
În chip de mască
Pe revoluția planetei
Purtând rochie de mireasă
Pe trupul poeziei
La jumătatea de sus
Vor defila noi poeme
Cu sânge albastru
Pur sânge de facto
La scenă deschisă
O lună plină de stele
Ritual fără limite.
poezie de David Boia (12 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un dar binecuvântat
Un dar binecuvântat
Adus la poarta sufletului meu
Minunea vieții mele
Fericire eternă.
În Universu-mi dezgolit
Mi-ai dat putere să mă lupt
Mi-ai arătat calea cea dreaptă
Fiindu-mi alături șoaptă cu șoaptă.
Ești un spirit pe pământ
Ce mă ghidează oricând
La orice pas făcut prin vânt
Ți-aud inima grăind.
poezie de Roxana Apostol
Adăugat de Roxana Apostol
Comentează! | Votează! | Copiază!
De n-ar fi iubirea
Ce seamănă bărbații ăștia cu tine!
Curios!
Pe ei nu-i pot dezbrăca de gânduri,
Pe ei nu-i pot ucide-n versuri.
Au fața ta și gesturile parcă sunt asemănătoare,
Dar nu mă pot înșela.
Pe tine nu te văd, pe tine te simt.
Ești ca un spirit rău
Pierdut pe cărările Raiului...
Tu, cum te rogi la Dumnezeu?
Eu spun:
"În numele iubirii
Voi trăi până la moarte
Amin!"
poezie de Any Drăgoianu din Prin păcate, împreună (2008)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lupului...
Că e alb sau că e negru
Lupul tot un lup rămâne,
Un statornic și integru
Nu-i ca orișicare câne;
Lupul, un totem al nostru,
De la el ne tragem nume,
De la el am supt colostru
Zămislindu-ne în lume;
El ne este călăuză
Dar și bun revelator,
Intervalului o spuză,
Cosmogonic aflator;
Lupu-i lup orice i-ai face,
Semn al tainei, biruinței,
Trebuie stimat în pace,
Spirit sacru-al năzuinței;
poezie de Vasile Zamolxeanu (18 aprilie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bébé La La
De cât o roadere de prezent, o deteriorare,
n-ar fi mai bine tânăr, ca amintirile... nu, oare?...
și a se prosti, așa, într-o derâdere infantilă,
nu ține oare spirit de-adăpat, ca la deșert cămilă...
"comme une jeunnesse
qui perde soi même sa propre adresse"
ține măcar la atâta, la ceva,
la o imagine măcar... "Un bébé... la la"?!?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!