Poezii despre spirit, pagina 5
Poartă
Suflete-n pătratul zilei se conjugă.
Pașii lor sunt muzici, imnurile rugă.
Patru scoici, cu fumuri de iarbă de mare,
Vindecă de noapte steaua-n tremurare.
Pe slujite vinuri frimitură-i astru.
Munții-n Spirit, lucruri într-un Pod albastru.
Raiuri divulgate! Îngeri trimeși
Fulgeră Sodomei fructul de măceș.
poezie celebră de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Andrei... Gheorghe
Avem toți proprii Dumnezei,
Așa cum Dumnezeu ne are,
Dar parcă un rus, român, e-n stare
Să fi fost unic... Gheorghe Andrei!
N-a fost timp 'ndeajuns, lachei
-De ștoarfe, false din popor-
Să-și ia cu barda, cu topor
Ascuțit spirit... de-un Andrei!
Era, până mai ieri ce vrei
Din lumea sincer devotată
Să spună drept, cu judecată
Că-i doar un "fake"... țara lu' Andrei!
Există, să știți, porumbei
Ce duc mesaj d'eternitate
Că lume nu-i fără dreptate...
Spusă tăios, doar de-un Andrei!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 martie 2018)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spirit divin
Mă gândesc mereu,
Să trec în neant
Șă ascult teluricul
Și să merg în abis.
Mă atrage taina celestă
Să privesc și să cred
Mă cuprinde o divină credință
Absentă plâng și alerg.
Dinttr-un singur ceas
Un singur gând
Să îmi iau bun rămas
Și să plec visând.
poezie de Roxana Apostol
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când Dumnezeu a împărțit darurile
Când Bunul Sfântul Dumnezeu
Rostit-a blând numele meu,
Mi-a spus că îmi dă spirit, minte,
Talent la scris și simțăminte,
Și-a spus că-ar fi prea mult ca mie
Să îmi mai dea și bogăție...
pamflet de George Budoi din Calitățile și defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete și satire (5 octombrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Construirea Sanctuarului
Un cort în centrul taberei au pus,
Ca locuință pentru Dumnezeu,
Un plan de har privind către Isus,
Oglindă pentru drumul Său și-al meu.
Poate-ai primit un spirit de artist,
Talent și iscusință în vreun fel;
Deci, pune-te la lucru altruist,
Cu-aceeași râvnă ca Bețaleel.
poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călător de adevăr
Călător de adevăr,
un avatar voalat-al ființării
din pulberi de stea
învăluit în azur se rostea:
Cine ce este Marele (Z)eu?!,
A-tot-Ființa ce este?...
nemuritorule Spirit:
eternul Ție închin!,
Aici-și-Acum
pe pământul făgăduinței
în veci poemul iubirii
își întemeiază ființa Sa,
Amin!
poezie de Dumitru Găleșanu din Ante*metafizica (29 aprilie 2015)
Adăugat de Dumitru Găleșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea e un dialog
976
Moartea e un dialog între
Spirit și țărână. Cu aroganță,
"Dispari," spune Moartea. Spiritul, " Doamnă,
Mai am o misiune și-o speranță."
Moartea are îndoieli și vine cu argumente.
Spiritul se îndepărtează de pământul orb,
Lăsând în urmă, pentru evidență,
Un pardesiu de colb.
poezie clasică de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Intrigă
O sete de tine, de tine, iubito,
O foame de spirit intensă și grea,
Și setea și foamea o spun prin cuvinte
Ce dor mi-e de tine, ești patria mea!
Ești casă și masă, ești mamă natură,
Întregul de care, nevoie am, vezi?!
Iar tu, idolatro, cum nepăsătoare
Din culpă-mi șoptești: - Cam exagerezi...
poezie de Vasile Zamolxeanu (13 martie 2015)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Eu, candva...
Inger decazut pierzandu-si credinta,
Suflet efemer asteptand sentinta,
Demon printre demoni, fiu risipitor,
Scris-am pilda mea de muritor.
Suflet stins, nu stiam sa mai iubesc,
Oaia ratacita-n Iadul pamantesc,
Spirit abatut de la drumul drept,
Inima de piatra batea-n al meu piept.
poezie de Alexandru Marius Fugărețu (2009)
Adăugat de Alexandru Marius Fugărețu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se poate glumi?
Da și nu.
Se poate - când ai de-a face cu oameni sănătoși.
Nu se poate - cu oameni bolnavi.
Se poate - cu oameni veseli și bine dispuși.
Nu se poate - cu oameni posaci si mâhniți.
Se poate - cu oameni de spirit.
Nu se poate - cu oameni proști.
Se poate - cu literați și artiști.
Nu se poate - cu gloabe literare și artistice.
poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Ica Ungureanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!