Poezii despre inspira, pagina 5
Țânțarul
Am un tânțar înfipt în venă
Mă uit la el cum se gonflează
Și mă gândesc, poate turbează...
Mă suge-ncet, fără vreo jenă.
Parcă-i din plastic, o branulă
Reflex, îl mângâi pe căpuț
Acum seamănă c-un căluț
De mare. Cred că-i iau căciulă...
E toamnă și mă tot gândesc
Pe unde i-or fi frățiorii
Părinții, unchii, verișorii...
Să-i caut, poate-i și găsesc.
De când nu o mai fi mâncat?
Nu se oprește să respire
O să înceapă să transpire
De la efort. Și e păcat...
[...] Citește tot
poezie de Petrică Conceatu din Facebook, 18 noiembrie 2020 (18 noiembrie 2020)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ars poetica
sorb din izvorul vieții poeme lichide
purificând în mine omul din Neanderthal
universul de iubire în cord se deschide
și plouă cu vise cu nopți de santal.
sub clar de Lună trec orele sublime
învăluindu-mă cu aripi de lumină
străluciri fermecate pot să mă anime
cu nectarul dragostei strâns în stamine.
cred că Luna este un fel de Dumnezeie
sacralitatea ei se scurge în Cuvânt
inspiră artele cu freamăt de condeie
coșmarele vieții le spulberă în vânt.
în nimbul ei se află a veșniciei cheie
înving obstacole spre cer îmi iau avânt.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cărările Poetului (sonet)
CĂRĂRILE POETULUI
(sonet creativității)
Aleargă poetul prin universuri,
După zeiță ce-n vers îl inspiră
Cu armonia slovelor pe liră,
Să vibreze cuvinte-n înțelesuri.
Metafore pe colier înșiră,
Când rezonează șoaptele pe stihuri,
Cu recviem îngeresc în acorduri,
Iar ochii cititorilor se miră.
Ecouri de gând înalță pe creste,
În clipe magice, din suflet stingher,
Să le audă spirite celeste.
În privire așterne tainic mister,
Ce-n versuri se deapănă din poveste,
Cu farmecul deșirat de condeier.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din Ziua Mondială a Scriitorului (3 martie 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemări ardente
mă pierd într-o beție de cuvinte
care sunt umezite de roua dimineții
când mă trezesc cu iubirea în minte
și pot iar să slăvesc splendorile vieții.
mă cheamă zarea cu orizonturi largi
îndemnurile zilei sunt fermecătoare
să visez o lume stăpânită de magi
un univers albastru gestionat de soare.
mă cheamă muntele cu murmur de izvor
cu liniștea sacră a brazilor semeți
cu filoni de aur care nu au zăvor
cu melodii codrene să încânte drumeți.
mă cheamă marea-n jocul delfinilor
cu profunzimi perlate ce inspiră poeți.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La teiul lui Eminescu
Plin de vers și armonie,
Eu îl simt până la sevă.
Îmi inspiră bucurie
Și-mi dă liniștea supremă.
Coborât, din vis, poetul,
Teiul îl îmbrățișează.
Dinspre ei aud sonetul
Care viața-mi luminează.
Un sonet cu vers de aur
Și cu undă de mister,
Un sonet cu al său faur
Se întorc din efemer.
O muzică-nălțătoare,
Adieri ce n-au mai fost,
De un secol de-ncântare
Dau trăirilor, un rost,
[...] Citește tot
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Parada literelor
una după alta literele se perindă
pe pagina albă setoasă de cerneală
magia slovelor aș vrea să mă cuprindă
să uit de nostalgia atinsă de răceală.
poveste descrisă de un joc de însemne
alungă plictiseala galbenă arămie
în sobă focul înghite grămada de lemne
să fie cald în casă bine să-mi fie mie.
iarna vine în forță a furat din toamnă
o lună de visare ca dulceața de nuci
muza mă inspiră la cugetări mă-ndeamnă
când steaua-mi luminează a vieții răscruci.
puternice emoții sufletul îl înseamnă
cu litere boeme tu lumină mereu mă seduci.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte
E-o noapte clară, liniștită,
Cu aer cald, dezmierdător,
Iar luna ne inspiră pace
Pe când ne-mbrățișăm ușor.
Iar noi, sub bolta sclipitoare
A nopții clare cu zefiri,
În brațe regăsiți sub luna
Ce ți se scaldă în priviri
Ne-ngăduim sărutul tandru,
Fierbinte și răscolitor,
De mult dorit, asemeni celor
Ce și-au jurat etern amor.
Și astfel noi, cu pasiune,
Jinduitori ne înfruptăm,
Printr-un sărut, dintru natura
Făpturii-acelei ce-adorăm.
[...] Citește tot
poezie de George Ciprian Bălan din revista "Luceafărul de seară" Botoșani (30 decembrie 2022)
Adăugat de George Ciprian Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avalanșa de emoții
în grădina fermecată-i feerie de lumini
concertul de greieri răsună în noapte
zefirii fericirii se leagănă în crini
făpturi îndrăgostite împrăștie șoapte.
m-a acoperit total avalanșa de emoții
în culisele verii o poveste se naște
stelele ning iubirea din constelații
din regatul albastru luna îmi zâmbește.
sărutul serii mai stăruie pe buză
mângâierea nopții o resimt pe față
mai mult ca niciodată sunt aproape de muză
mă iubește, mă inspiră, mă răsfață.
ascult vântul romantic cântând din frunză
armoniile nopții se descriu în prefață.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Temperament boem
cu zâmbete pe față întâmpin zorile
mirată de atâta lumina și căldură
mă completez cu fluturii și florile
știind că Dumnezeu de mine se îndură.
mă duce la izvoare să-mi primenesc chipul
la sfinții munți din care mirul izvorăște
în goana după bucurii mă istovește timpul
dar mă energizez cu versul ce sporește.
orice aș face mi-e gândul tot la stele
ele mă inspiră la margine de vreme
m-au nins cu vise când bune când rele
și tot ce simt se transformă-n poeme.
lumini și umbre sunt trăirile mele
o aglomerație de gânduri boeme.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Felina
Prin jungle, prin păduri, prin munți
Ochii tăi strălucesc, reci de gheață
Azi suntem față în față:
Tu exiști să ne-nspaimanti,
Te uiți curiosă, ne sperii
Dar ne încânți, felină
Că ești, tu nu ai nici o vină.
Ești o panteră, tigru sau jaguar?
Vrei să ne ucizi, dar ai o frumusețe
Ca femeia, divină, care ne inspiră frică.
Ne atragi. Mărești în noi o spaimă,
Exiști ca să inspiri pericol
Prin munți, pe dealuri sau coline...
Ești antipodul creației:
Iubim numai cuprinși
De forța care ne ucide.
poezie de Iustinian Cruceanu
Adăugat de Iustinian Cruceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!