minciuna are picioare scurte

O singură viziune

Nici nu ştiu cum am ajuns să te privesc
în geamul unui nor cu electrificare
aveam o baltă de ploaie în privirea ta
aveai un bilet în plus să ne iubim în parcare
Îmi era ruşine de cimitirul meu
Îţi scrijeleai pletele--n drumul spre mare
te ridicam cu tot cu oraş
şi ce greu
era să îmi scrijeleşti la picioare...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie cu văl

toamna e o femeie cu văl
cu siluetă înaltă
care ascunde profund un farmec târziu
de imortele fine
misterele tac pe buzele ei castanii

esenţele vechi de ploaie matură
se preling pe mantia violacee
cu picioare
lungi

în cadenţa ploii
norii se grăbesc spre nedefinit
ca nişte acoperişuri
trecătoare

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândăcelul

Am şi eu o viaţă oarecare...
Nu mă călca în picioare!
Am şi eu un rost al meu,
Ce mi l-a dat Dumnezeu...

Ştiu că sunt aşa de mic
Şi nu v-ajut cu nimic...
Dar pot învăţa şi eu!
Nu cred că-i aşa de greu!

Şi când mare-am să mă fac
Poate-am să vă fiu pe plac!
Voi fi doctor, inginer...
Dar mai aşteptaţi niţel!

poezie pentru copii de Maria Nina Mihăiţă din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tabu de mâine

Groaznic, am prins iar dimineaţă,
Teribil, vreau un week-end iar
Nebun, tai luni din calendar...
Nenorocit, alt an sărbătoresc, să mai sfârşesc din viaţă.

Cu mintea tâmpă într-o minciună,
Bezmetic fug spre nou, ce trece...
Un imbecil, în loc să încerce,
Prostul, să-şi cumpere-azi definitiv, c-un viitor arvună?!

De greva timpului o fac cu voi, azi... mâine se amână?!?

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stau la masă

faţă în faţă traşi cu penelul
hotărăsc să scoată pistolul amân
doi
întâi ea
el urcă pe bancheta din faţă
în picioare în localul ieftin din parcare
îl jefuiesc pentru că nimeni nu mai jefuise
un astfel de local înaintea lor
slăbănoaga e uma thurman (?!)
aş vrea să-ţi spun
dar nici eu nu ştiu
faza este de la începutul filmului
unde doi îşi povestesc ce păţeşti
dacă faci masaj la picioarele
iubitei şefului tău
te aruncă de la etajul şase
peste o seră la parter
şi ai probleme de vorbire după aia
de la un masaj la picioare
apoi au intrat într-o cameră cu trei tipi

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bolnavă de singurătate

Rătăcesc printre gânduri
şi ucid în mine
tot ce-i mai frumos...
Rup florile
şi le calc în picioare.
Le arunc la gunoi,
una câte una,
imaginile cu tine.
Îmi şterg mâinile
ce-au păstrat
urmele atingerilor tale,
şi-adorm obosită
de-atâta nefericire.

Nu visez,
nu iubesc,
sunt bolnavă
de singurătate...

poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cineva

Pârlit a fost ş-acum e tare,
Obez se târă pe picioare
Lăsând în urmă o rumoare,
Incult poate să tot fie,
Tâmpit nu! E blasfemie!
Iar dacă doarme-n adunare
Ca un copil la alăptare,
I-apare-n vis o funcţie mare;
Având în cap idioţenii,
Născând cu mintea ciudăţenii
Urât se face-n societate!
Lătra-l-ar câinii prin cetate!

acrostih de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sară aşchii din trup

... noapte de gură flămândă
ce muşcă din cremene
şi scurmă cu unghia drumul
până la gând
ascute lumina silabei
ridicând în picioare cuvintele
şi-n marea tangare
sară aşchii din trup
să-mi pară de-aici
că-i atât de frumosă şi verde
cenuşa-mi...

poezie de Maria Podari
Adăugat de Maria Pîrlogea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tumefiere

Eu am ştiut că timpul o să treacă.
Eu am ştiut.
Februarie e cel mai scurt
şi-mi rămâne plânsul afară din teacă.

Tare curge, curge...
Faima mea întâmplătoare
îşi face cruce
cu două picioare.

Pentru ca umilinţa jocului
să-mi fie lăsată,
m-am deplasat la faţa locului;
faţa locului era umflată.

poezie de Nina Cassian din La scara 1/1 (1947)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tumefiere

Eu am ştiut că timpul o să treacă.
Eu am ştiut.
Februarie e cel mai scurt
şi-mi rămâne plânsul afară din teacă.

Tare curge, curge...
Faima mea întâmplătoare
îşi face cruce
cu două picioare.

Pentru ca umilinţa jocului
să-mi fie lăsată,
m-am deplasat la faţa locului;
faţa locului era umflată.

poezie de Nina Cassian din volumul La scara 1/1 (1947)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!