Poezii despre minciuna are picioare scurte
Rezultatele următoare se referă la oricare dintre termenii căutați. Pentru rezultate care includ toți termenii, se poate efectua o căutare strictă.
Rezultate pentru minciuna are picioare scurte în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Cât o tarla de porumb
am niște nori grozavi
de noiembrie
expandați
cu bun-simț fac loc pruncului de soare
e amiază și am un gust de mămăligă
tăiată cu ața pentru fiecare
pe o masă cu picioare scurte
nu e nicio minciună
vă jur că soarele meu din ceaun răsturnat
în copilărie
se face timid azi
într-un noiembrie când
cele două mâini nu mai sunt
să împartă egal
fericire gălbuie
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paradoxuri cotidiene...
"Minciuna are picioarele scurte"
Adevărul nu-i falit...
Are pentru fiecare
Leacuri care nu sunt de dorit.
poezie de Valeria Mahok (16 decembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul cal
Eu sunt un cal.
Un cal cu două picioare.
Un cal cu două picioare în două picioare.
Un cal cu două picioare ce trage după el
în două picioare un om în genunchi
o mârțoagă...
ce visează că stă în două picioare
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minciuna
Minciuna are aripi fumegânde
La răsărit, la nord, dar și la sud,
La vest și la oricare om pătrunde
În bobul vorbei înflorit ori crud.
Minciuna are talpa zdrențuită
Și poale scurte prinse de genunchi,
Pe care printre vorbe și-le-ntinde,
Apoi le strânge seara în mănunchi.
Minciuna are ifose de doamnă
Și se arată mândră peste tot,
Lăsând în locul părăsit o toamnă
În care adevărul e un ciot.
Ea e unealtă scundă și rotundă,
Și e mai lată ca un topogan,
Pe-acolo vorba rea vrea să pătrundă
Din gura celui care ți-e dușman.
[...] Citește tot
poezie de Manuela Cerasela Jerlăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe boltă când apare luna
Când noaptea-i cu lună
Iubita-ți jură-n fraze parfumate
Iubirea-i nebună
Dar minte cum mințiră toate celelalte
Minciună, minciună
De n-ai fi tu iubirea n-ar avea cuvânt
Tu ești durerea
Ești mângâierea
Tu farmeci totul pe pământ.
Pe boltă când apare luna
Printre șoapte, când e noapte
Atunci apare și minciuna
Cu cununa ei de vis.
Și-atunci zefir
Și trandafiri
De fermecatele iubiri
Viața fără de minciună
N-ar mai fi un paradis.
[...] Citește tot
cântec interpretat de Cristian Vasile
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adevărul și minciuna
În lumea noastră decăzută,
Stupidă, falsă, prefăcută,
Minciuna stă pe-un tron de aur,
Pe frunte cu cununi de laur,
Iar Adevărul e-n fântână,
Ucis mișelnic de Minciună.
Veni-va ziua cea măreață
Când el va reveni la viață,
Cu frumusețea lui divină,
Cu chipul izvorând lumină,
Și crunt va biciui Minciuna,
Și-o va goni pe totdeauna.
Veni-va ziua cea măreață
Când lumea fi-va iar isteață,
Iar Adevărul, nu Minciuna,
El va domni întotdeauna.
poezie de George Budoi din Adevărul și Minciuna: aforisme, epigrame, pamflete și satire (28 septembrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minciuna
Minciuna este lucru rau
Care te arunca in hau,
Este un dusman periculos
Nu este frumos.
Nu folosi minciuna
Ca este ca si furtuna,
Aduce numai necazuri
La cooperatori.
poezie de Maricel Nechifor (16 august 2016)
Adăugat de Maricel Nechifor
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adevăr și minciună
Adevărului îi aștern o minciună.
Că aceasta se rostește
Atât de frumos și de cald.
Minciuna- înseamnă flori vii.
Se ofilește repede.
Adevărul tulpină uscată
După minciună.
Adevărul este necesar celor săraci
Cu trupul sau cu duhul.
Iar eu am oscioare frumoase.
poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-o minciună
A trecut iar minciuna și astăzi pe la poartă
La braț cu fala goală, pretinsă și deșartă
Și se mințind profund, pe față atât de tare
C-ajunge să se creadă ca adevăr, candoare.
Își face-o carapace minciuna dezlânată
Că nu se mai ascunde, impertinent, sfruntată,
Cu zâmbet posesiv se declarând normală...
C-oricum e generală, deci nu-i exces sau boală.
E-așa de suavă, ingenuă, o pur nevinovată
Minciuna, că se vrea într-una repetată...
Căci se mințind mereu pân-a se-nduioșa,
Devine-o calitate, nu adevărul... Ea!?!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Formula literara antediluviana. Miroase a casa Pogor, dupa ce plecau musafirii "poieti" si ramaneau servitoarele sa deretice si sa recite [...] | Citește tot comentariul
Cât mai multe picioare
picioarele-i stau sub cap
în falnică rezemare! a
capului nu
i-ar fi pe moment foarte greu
să gândească vioi cu propriile picioare - a
cum se face că totuși
gândește
mai repede limpede cu
cât mai multe picioare?
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >