minciuna are picioare scurte

Sau nimicul

nu despre moarte v
orbim
doar despre poziţia-n care
stă şi ea ca o proastă-n orbire
de moarte: printre
picioare îi trece o a
dăpătoare vizuală şi nu
ştie să sugă
nu ştie
să vadă mai mult
sau nimic
nu
aici erau ochii
prea con
centraţi

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preludii

I
Se aşterne seara de iarnă
Cu miros de fripturi în pasaje
Ora 6.
Arsul sfârşit al zilelor fumegânde
Şi acum rafale de ploaie înfăşoară-n hârtie
Resturi soioase
De frunze uscate la picioarele tale
Şi ziare de pe terenuri virane;
Rafalele bat
În jaluzelele rupte şi în hornuri
Iar la colţ de stradă
Un cal singuratic sforăie şi dă din picior
Şi apoi luminile lămpilor.

II
Dimineaţa devine conştientă
De izul subţire al berii răsuflate
Pe străzile cu rumeguş pavate
Şi de toate picioarele noroite care apasă

[...] Citeşte tot

poezie de T.S. Eliot, traducere de Necula Florin Dănuţ
Adăugat de Baude
Comentează! | Votează! | Copiază!

Europarlamentară

Nu mai cred prostii, şotii, baliverne,
Totul e-o minciună, totul e pustiu,
Sictirit de presă, servicii şi guverne
Nu vreau să aud, nici că vreau să ştiu.

Şpăgi şi politruci, plus vreun comision,
Mereu în campanii, coala şi ştampila,
Iar într-un final, mai sare-un milion,
Şi-un teren viran pe care şade vila!

Mă doare la başcheţi, mă doare la Nike,
Să vă iau în freză, să vă dau dislike!

poezie de Alex Dospian (aprilie 2014)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neputinţa

Sufletul în multe rânduri
Mi-a rămas în aşteptare
Ca o minte fără gânduri
Ca un trup fără picioare.

Dumnezeu în rânduri multe
Mi-a venit în aşteptare
Neputinţa să-mi asculte
Ca pe-o binecuvântare.

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Labă de pantof

A venit noaptea şi mi-a pąscut aripile
Luna dă din colţ în colţ
de pâine se rupe o coajă de foame
de sete fac spuze mestecenii roz.
Ce câine şeptica latră la stele
La flaut o mâţă îmbată un bec
La geam două zile trag de mărgele
Cu ele pantofii de picioare să-mi frec

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surâsul tău

are o grămadă de aditivi
alimentari netrecuţi pe buletin
este un îndulcitor bun de sărutat

buzele au aromă de ţuică
de pere îngălbenite la lumina
lunii octombrie. citesc o etichetă
nu trebuie să te mănânc
deşi eşti delicioasă

de multe ori m-am întrebat
dacă nu eşti un aditiv natural?
picioare lungi şi sânii mici

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aştept

mi-au fost furate gândurile, dezbrăcate
violul s-a petrecut pe stradă
numele este în dicţionarul cu străzi
mă ascund de atunci
n-o să mă mai găseşti niciodată
dimineaţă am numărat un cer fără picioare
dezgolit de priviri
sunt rătăcită printre cărările mele
la ora cinci te aştept
într-un timp care nu mai există

poezie de Viorel Muha (februarie 2015)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu doar stai doar acolo

Tu doar stai acolo şi tolerezi asta,
în acelaşi fel în care-n această ţară sunt tolerate toate.
Orice fraudă, orice minciună, orice glonţ în creier.
Cum tu deja accepţi gloanţe-n creier,
ceva va deveni normă doar după ce glonţul
va fi pătruns deja în creierul tău.

poezie de Imre Kertész din Lichidare, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunză molcuţă, Toamnă desculţă

Din frunze, vântul ţese covoare,
Le pune toamnei, moi, la picioare;

Sunt veştejite, asta le ţine
Să nu-i rănească tălpile fine;

Când se usucă, îşi ia botine,
Le poartă până ce iarna vine...

Toamna-i desculţă, şi, prin urmare,
Frunza-i molcuţă, ea, fată mare.

poezie de Marius Robu (1 septembrie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi visul

Clătinând în zig-zag
înnoptări
între flori de mac
în ochii mei iarăşi
când freamătul de geană
presimte răsărirea
ca o ie înflorită
din cap până în picioare
să respire prin mine
şi frig şi cald
cum îi vine bine
şi tăcerea ca o ameninţare
şi tu habar nu ai
încotro
încotro dorul cu tine prin vară

poezie de Eli Gîlcescu (2 iunie 2016)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!