Poezii despre zdrobit, pagina 8
De-atâtea ori...
De-atâtea ori m-ai ajutat
Să ies din grele situații
Cu brațul Tău m-ai ridicat
Să pot munci la reparații.
Mi-ai arătat de-atâtea ori
Ce drum să iau spre rezolvare
Trimis-ai multe sărbători
Și-ai netezit a mea cărare.
De-atâtea ori, Isus iubit
Ai dat răspuns la rugăciune
Când sufletul mi-era zdrobit
L-ai vindecat printr-o minune.
De-atâtea ori prin al Tău sfat
Ajuns-am la râvnita țintă
În viața mea Te-ai implicat
Căci ști ce traiul reprezintă.
[...] Citește tot
poezie de George Cornici (3 ianuarie 2018)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre valoare
- poezii despre sărbători
- poezii despre suflet
- poezii despre sfaturi
- poezii despre răsplată
- poezii despre religie
- poezii despre ploaie
- poezii despre numere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Tu, a zilei și a nopții
Marie-mi ești, mereu purtată-n suflet,
Și Magdalenă când ne suntem noi,
Imbold spre împlinire și spre umblet
Și spre-nălțare-n timpul de apoi.
În adevărul ce ți-l porți în lacrimi
Se zămislește pasul triumfal
Ce-ntr-un consens izbăvitor de patimi
Redă vieții rol primordial.
Renăscătoare de îndemn spre ceruri
Când norii par prea greu de risipit,
Dorindu-mă, mă-mbogățești cu daruri
Având esența fructului oprit.
Marie-a zilei și Marie-a nopții,
Te tot aștept, știind că dată-mi ești,
Îmbrățișați să trecem pragul sorții,
Nepăsători la vorbele lumești.
[...] Citește tot
poezie de Daniel-Dumitru Darie din Dincolo de praguri (26 iulie 2011)
Adăugat de Daniel-Dumitru Darie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre zile, poezii despre victorie, poezii despre sfârșit, poezii despre nori, poezii despre noapte sau poezii despre mântuire
Ochii minții
Pomul din grădină acum e nins
Masa e goală zăpada s a prins
Pe bancă nimeni n a mai stat
Usa casei deschisă am lăsat
Geamul este închis demult
Nu stiu câtă vreme a trecut
Vântul bate tare pare a pustiu
N am să te astept este târziu
Tu îmi spui să nu gresesc
Zăpadă vreau sa mă topesc
Stiu trebuie să îmbătrînesc
Amintiri mă ajută să traiesc
Departe toți avem o moarte
Te găsesc te caut pe marte
In zori târzii în norul zdrobit
Rază timidă de soare s a ivit
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zăpadă, poezii despre lumină, poezii despre ajutor, poezii despre început, poezii despre vânt, poezii despre trecut sau poezii despre păr
Totul
Sunt o picătură din miezul pământului
și un strop de apă din roua dimineții,
curg anii precum secundele
și viața nu are niciun sens.....
totul este nimic și nimicul tot,
păpădia este fluturele-n zbor
și fluturele este păpădie,
fructul pădurii este stins
de flacăra neînfricată a fricii
ce stă pe-o frunză de măslin,
spulberând esența vieții,
cerul cade peste mine
cu razele-i fierbinți de iubire,
pământul se zdrobește de durere
și de lacrima vărsată-n văzduh,
de neputința iubirii,
de vrabia ce s-a sinucis,
de un cățel ce stă-n mijlocul străzii,
așteptând să fie zdrobit de-un nimeni
care nu știe că-i făcut din apă și pământ
[...] Citește tot
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre iubire, poezii despre vrăbii, poezii despre tristețe sau poezii despre suferință
Judecătorul Arnett
Adevărul este, concetățeni,
Că vechiul meu registru stătea acolo de ani și ani,
Pe o etajeră deasupra capului
Și-a scaunului meu de judecător; și tot adevărat este
Că registrul de procese avea chenarul de fier
Și că mi-a zdrobit chelia când a căzut
(Se pare că a fost desprins de la locul lui
De tamponul de aer care a zguduit întregul oraș
Atunci când tancul de benzină de la fabrica de conserve
A explodat și l-a incendiat pe Butch Weldy)
Dar să punem, judicios, argumentele în ordine
Și să lămurim întregul caz:
Întâi să notăm că mi-a fost spart capul,
Iar cel mai îngrozitor lucru a fost acesta:
Foile registrului s-au desprins și s-au desfăcut
În jurul meu ca un pachet de cărți de joc
În mâinile unui scamator profesionist.
[...] Citește tot
poezie de Edgar Lee Masters din epitaf din ANTOLOGIA DE LA SPOON RIVER editura CORESI, ediție 2020, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre justiție, poezii despre adevăr, poezii despre superlative sau poezii despre oraș
Dramă din copilărie
într-o zi de toamnă încinsă
orașul de provincie târg de săptămână
privea cum pe podul îngust
se petreacea o dramă proletară,
de sub roți de tractor se vedea zdrobit
un trup uman ce avea să fie îndelung plâns,
preoteasa se grăbise să ajungă în cimitir
să-și aducă obolul părinților decedați
în grabă uitase să privească în față
lovită în plin se întindea acum pe caldarâm.
Ea, spunea orașul, mai tot timpul era tristă, îndelung
ofta, din pricini multe suferea vădit,
preotul sufletește o plângea amarnic
văduv și cu un prunc pe cap,
la înmormântare toți chiriașii popii au mâncat de post
și de grabă să-l îmbărbăteze i-au ținut isonul,
eu ca un prunc rătăcit în amiază îi priveam
cum vărsau vorbe și din colț de drum
le vedeam frământarea ce o povestesc,
acum de grabă voi semna, precum poetul întristat
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre copilărie, poezii despre văduvie, poezii despre tractoare, poezii despre toamnă sau poezii despre săptămâni
Colind
În oamenii de pe aici
E Dumnezeu pesemne
Când ei în colț cu pașii mici
Aduc în casă lemne
Și e o liniște de rai
În gestul lor de-o viață
În care dau nutreț la cai
Și oile-și răsfață
Dar mai ales în tot ce fac
E semn că nu li-i frică
Un suflet cald dintr-un copac
La ceruri se ridică
Și uneori la focul mic
În casa lor sărmană
Isus înduioșat un pic
Coboară din icoană
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre sat, poezii despre țărani, poezii despre îngeri, poezii despre răsfăț sau poezii despre rai
Moara lui Mărchidan
ai vrut să mă vezi,
pierzând pentru asta zile, săptămâni și ani,
ai urcat și ai coborât și ai coborât,
hainele tale hrană ploilor și fulgerelor
și drumurilor găunoase,
inima ai lăsat-o durerilor,
peșteră de lei și de tâlhari,
ai zdrobit corăbii de stâncile-așteptării
n-ai vrut să-ți astupi urechile, n-ai vrut,
deși nu te-ai legat de catarg
(acum hienele mării se bucură
văzându-ți alergarea).
ai vrut să mă vezi
ca să pui în mișcare o moară uriașă
ascunsă, nevăzută, zdrobitoare
unde grâul nădejdilor
trebuia să devină făina bucuriei.
ai vrut să mă vezi
și ce-ai gândit că vei afla:
timp nou fără de timp? dimineți albe?
[...] Citește tot
poezie de Alexandru Mărchidan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre inimă, poezii despre durere, poezii despre bucurie, poezii despre urechi sau poezii despre uitare
Ne ducem toți
Ne ducem toți câte puțin, mereu,
Către un liman de tihnă și-mpăcare,
Poate curând va trebui și eu
Bulendrele să-mi string pentru plecare.
O, dragi mesteceni, gingași și subțiri!
Și tu, pământ! și voi, câmpii ca marea!
În preajma sorocitei adormiri
Eu unul nu-mi pot stăpâni-ntristarea.
Pe lumea asta am iubit nespus
Tot ce în trupuri sufletul adie.
Spun pace vouă, sălcii ce-n apus
Vă oglindiți în apa purpurie.
Atât de multe gânduri am urzit,
Am scris atâtea cântece visate
Și pe pământul trist sunt fericit
C-am respirat și c-am trăit de toate.
[...] Citește tot
poezie de Serghei Essenin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre trup și suflet, poezii despre sărut, poezii despre pace, poezii despre muzică sau poezii despre lene
De ce mă consider un mare poet
Motto:
"Nenorocitule, tu crezi că poți să-mi smulgi din umăr brațul drept?
E mama mea care m-a condamnat la moarte!"
Încet își întinge degetele de fildeș
Bătrânul schivnic, în floarea de colț...
Din ea se înalță albastru fum de tămâie
Și cade o ploaie cernită prin bolți.
Nu, nu sunt eu, dar cine cântă
Cu glasul zdrobit peste zodia de-argint?
Cu glas ventriloc, cu voce de sfântă,
Cu-n pic de mercur peste măsura de-absint?
Dar cine-ar spune oare-nfiorat
Că nu las eu tot ce-i mai bun în mine?
Se va prelinge neutrinul curentat
Către mai bune continente, ori caline.
Și de va fi să-not sincron,
Cu pulberea neliniștii aură,
Și fuga iepurelui e doar oximoron,
Căci sângele din rana lui se scurge-n gură.
[...] Citește tot
poezie de Florin Dănuț Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre sânge, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre păcăleli, poezii despre poezie sau poezii despre pedeapsa cu moartea