Poezii despre unitati de masura, pagina 8
Consolare
M-am consolat
în perspectiva morții
că într-o anumită
măsură,
chiar de pe acum
nu mai trăiesc..
In multe morminte
se odihnesc părți
din ființa mea.
În multe existențe
uitate
mi-am depozitat
pentru totdeauna
frânturi
ale sufletului.
poezie de Vintilă Nicu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Protocol matinal
nu știu
cuvintele au devenit
neîncăpătoare
ori noi am uitat
măsura gândului
din iluzii se nasc uneori
așteptări malformate
straturi de ochi
sunt între tine și eu
e ciudat cum te strecori
ca un șarpe de casă
și cauți sămânța cerului
sub talpa fiecărei dimineți.
poezie de Carmen Tania Grigore din Un sezon cât o viață
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păcală Cel Veșnic
Prea multe întrebări s-au adunat,
nici nu găsim răspunsuri pe măsură,
căci tot prezentul parcă-i răsturnat
într-un cazan alimentat cu ură.
Ne răsucim pe strâmte amăgiri,
purtăm în suflet false jurăminte,
dintr-un trecut cu multe amintiri
pe care le-am trădat mai înainte.
Ne îmbătăm cu-același nefiresc,
pe care-l cultivăm, fără-nvoială,
prin vorbele ce zilnic se-nvârtesc
în mintea noastră, ca într-o spirală.
Cuvintele de-valma, fără rost,
care ne ies, fără răgaz, din gură,
ne prelungesc trecutul prea anost
rămas străin în falsa-i conjectură.
Ne învârtim tot timpul într-un loc,
în ipoteze fără rezonanță,
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Tăcerea din adâncuri
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păcală Cel Veșnic
Prea multe întrebări s-au adunat,
nici nu găsim răspunsuri pe măsură,
căci tot prezentul parcă-i răsturnat
într-un cazan alimentat cu ură.
Ne răsucim pe strâmte amăgiri,
purtăm în suflet false jurăminte,
dintr-un trecut cu multe amintiri
pe care le-am trădat mai înainte.
Ne îmbătăm cu-același nefiresc,
pe care-l cultivăm, fără-nvoială,
prin vorbele ce zilnic se-nvârtesc
în mintea noastră, ca într-o spirală.
Cuvintele de-valma, fără rost,
care ne ies, fără răgaz, din gură,
ne prelungesc trecutul prea anost
rămas străin în falsa-i conjectură.
Ne învârtim tot timpul într-un loc,
în ipoteze fără rezonanță,
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Cunoașterea de sine
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Teiul
(nepoatei mele, Maria Elaine)
Teiul, un copac foios,
Crește falnic și frumos.
Frunzele au anvergură,
El are floră pe măsură.
Florile sunt vizitate,
De albine înfometate,
Care culeg cu plăcere,
Polen pentru a face miere.
poezie pentru copii de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lăcomie
Există acest nărav
Al omului actual
Îndreptat deopotrivă cu semenii lui
Și împotriva naturii mamă
Un rol tot mai puțin fast
Până la degringolada
Actuală
Și cea viitoare
Amplificată
Cu fiecare acțiune nesăbuită
Amenințarea crește
Exponențial
Cu fiecare activitate
Pusă în slujba
Poftei fără măsură.
poezie de David Boia (6 iulie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumeție
Popas în iarbă de neuitat.
C-o sărutare, pe-a vieții măsură,
îmi stingi în gură toate numele
ce din alean ți-am dat.
Pornim pe urmă iar
ca două vârtejuri de vară pe drum.
Ne suntem dar pentru dar
și nu ne mai spunem nicicum.
Ne place să umblăm
ca întrupările fumului,
să încâlcim mătasea pământului
cu țintele drumului.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culcușul din mine
Nu știu cum să mă străpung
Dar aș vrea să mă pătrunzi
Ca o sabie care intră în teacă
Mi-e sufletul pe măsura ta
Dar nu știu să-l dezleg.
Să intri, să găsești culcuș în mine
Și, pe deasupra, mă și tem pesemne
Dacă ești înăuntru?!
poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (19 februarie 2009)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Între iertare iubire și ură
Sufletul încarcerat se zbate
Are iubirea dreapta măsură
Iubirea dă sens vieți mai departe
Un cuplu naște din iubire
Noaptea ne iartă răul din zi
Ura e durere nu e simțire
Suflet senin s- aveți zi de zi
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Introducere la sărut
De-aș fi fost un spic de grâu,
Ți-ajungeam până la brâu,
Iarbă, până la picioare,
Până la genunchi, o floare...
Dar sunt, fir-aș eu să fiu,
Ceva ce, n-am cum să știu,
Ți-ajunse, fără măsură,
Până-n suflet. Dă-mi o gură!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!