Poezii despre ciclul vietii, pagina 7
Drumul vieții
Atent trebuie să fii măcar puțin
Când la drumul vieții tu pornești.
Iar când în calea ta apare-un rechin
Să-l identifici, rapid să-l ocolești!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (2 noiembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoaptele vieții
Eu aud șoaptele vieții,
percep fiecare răsuflare
precum scâncetul copilului flămând,
cerând de mâncare.
Ascult în tăcere
foșnetul ramurei ce scutură frunzele într-un dans
cu mișcări unduioase însoțind vântul în relas.
Simt inima pulsând cu putere
când fiece emoție înregistrează
o bucată, o notă sau un tril de cintează,
făcând sufletul să-mi vibreze
precum zbaterea de fofeze.
Culeg din străzi sunete, cuvinte și emoții
pentru a scrie apoi versuri
ale cântecelor mele, în paginile vieții.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciune
Nu te grăbi, ceas rău al vieții mele
întârzie un secol sau un an
să scutur iar mestecenii de stele
să mai adulmec macii unui lan
iar vietăți cu botul diafan
să-mi pună-n palmă perlele lor grele...
Nu mă lovi, ceas rău al vieții mele
mai dă-mi pe mână flautul lui Pan
să fac să plângă piatra pentru ele...
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Mă fascinează mâinile mele
mâinile care au mângâiat,
au alinat dureri,
și au crescut vlăstare-copii.
Cu drag au muncit mâinile mele.
Privesc palma stângă,
cu atenție o privesc,
de emisfera dreaptă este legată
și seamănă
cu frunza de viță-de-vie palmată.
Ca pe o hartă, în palmă,
sunt încrustate linii și munți:
linia vieții, a inimii, a capului și a norocului;
munții lui Jupiter, Saturn, Marte, apoi
muntele lui Apollo, Mercur și al Lunii...
Brațul meu cu palma-frunză
prins de-un arbore crește-
arborele neamului,
iar dincolo de arbore
cresc rădăcini...
[...] Citește tot
poezie de Floarea Carbune
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu. Referitor la ciclul vietii, Adma Ne [din public] a spus:Felicitari!"Mainile" devin in poezie metafora a vietii, a uimitoarei calatorii a unui Suflet pe calea Destinului...
Rugăciune de unire
Întoarce, Doamne, timpul sau ia-ți-l înapoi,
Nu mă lua de lângă perechea vieții mele,
Că n-a mai fost pe lume iubire ca la noi,
Deci n-au fost până astăzi nici despărțiri mai grele!
Începe, Doamne, anul mai îngăduitor,
Când mă ridic de lângă icoana vieții mele,
Și-n locul meu reține, îngenuncheat, un dor
Ce, dacă se ridică, va da cu tâmpla-n stele!
Înveșnicește, Doamne, această clipă-n care
Am stat la fericirea proscrisă vieții mele
(Ținându-mă cu dorul de mână) la picioare;
Suntem un singur suflet și vrem două inele!
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (2 ianuarie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Somn de vară
tu nici nu știi
dormeai somn greu de vară
când linia vieții tale
din palma-ntredeschisă
își înălțase vipera tăcută
privindu-mi fața mereu umbrită
tu nici nu știi
îmi arătai in zare munții
ori marea învechită-n fumuri poate
ori un tărâm în care nu mi-era
sortit să intru
decât mușcat de linia vieții tale
tu nici nu știi
se pregătea să plouă-afară
când fulgerul făcu-nceputul
cazând pe fruntea mea
cu linia vieții tale laolaltă
șchifuind-o
poezie de Grigore Hagiu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dansul vieții
Îndoiala este
Proza minții mele.
Credința este
Poezia inimii mele.
Aspirația este
Cântecul sufletului.
Realizarea este
Dansul vieții.
poezie celebră de Sri Chinmoy din Europe-Blossoms (1974)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miraculul vieții
Miracolul vieții,
nu este să trăiești
în singurătate și tristețe,
crezând că dobândești
iubirea divină.
Iubirea divină o primești
când pe oameni îi iubești.
Când tristețea nu te-apasă,
viața ta e mai frumoasă.
poezie de Dumitru Delcă (16 iulie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Transformare
Susură prin munte, un izvor,
Se aruncă-n lume, călător,
A plecat de sus, din înalt,
S-a lăsat în vale, în neant.
Vesel și zglobiu, nu se teme,
Se va-ntoarce-aici, dup-o vreme,
Limpede, senin, ca o joacă
Pleacă înspre vale, să se-ntoarcă.
Se-mpletește-n cale cu un pârâiaș,
Fratele mai mare, mai poznaș,
Iar la confluență se învolburează
Când se-adună-n brațe și dansează.
Merg îmbrățișați spre un râu
Și se-ncing tustrei într-un brâu,
Duc cu jocul lor, în aluviu,
Bucuria vieții, într-un fluviu.
[...] Citește tot
poezie de Florentina Mitrică (4 decembrie 2015)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis
Stihie să fiu
rotire înăuntrul nemărginirii
pătrundere în Nepătruns
dedublare a Nepătrunsului
Fântâna vieții albă
aflată în inima Firii
Iubire ce ține laolaltă
sfera vieții universale
Univers
ascunzându-se pe sine în Tot
univers
ce creează lumea visându-se
Vibrație să fiu
sau nimic să nu fiu.
poezie de Olga Alexandra Diaconu din Hora stihiilor
Adăugat de Olga Alexandra Diaconu
Comentează! | Votează! | Copiază!