Poezii despre puternic firav, pagina 66
O țigară
Este mai complicat decât pare a fi.
Ai un pachet în față.
Multe posibilități.
Nu este chiar întreg.
Lipsesc doar câteva bucăți.
Este în regulă.
Toți avem un trecut.
Am făcut alegeri care ne definesc.
Alegeri care spun cine suntem,
de unde venim și încotro ne îndreptăm.
Eu te accept așa.
Acum, te rog, alege una.
Știu că avem trăsături comune,
ne învârtim și ne așezăm în același spațiu.
Ai putea spune că suntem toate la fel.
Dar nu.
Pentru o secundă una dintre noi este diferită.
Este specială.
Acela este momentul în care faci o alegere.
Și m-ai ales pe mine.
[...] Citește tot
poezie de Denisa-Maria Ilie
Adăugat de Denisa-Maria Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sfârșit
- poezii despre mâini
- poezii despre dorințe
- poezii despre degete
- poezii despre zâmbet
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre secunde
- poezii despre relaxare
În frunzișul roșu sunet de chitară
În frunzișul roșu sunet de chitară
Al fetelor păr galben bate în vânt
La gard stă Florii-Soarelui veșmânt.
Trece prin nori de aur un car de vară.
În umbre maronii muți odihnesc
Bătrâni îmbrățișați prostește.
Orfanul rugăciuni rostește
În galben ton de muște ce roiesc.
Femeile mai spală la pârâu,
Iar hainele mai flutură pe sfoară.
Micuța ce-mi plăcu odinioară
Se-ntoarce-n seara gri prin grâu.
Vrăbii din linul cer se prăbușesc
În găuri verzi de putregai.
Flămândul e-nșelat de trai,
Miros de pâine, mirodenii-l ocolesc.
[...] Citește tot
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre culori
- poezii despre vestimentație
- poezii despre seară
- poezii despre păr blond
- poezii despre păr
- poezii despre flori
- poezii despre femei
- poezii despre chitară
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
- Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
In Veneția
Liniște-n camera nocturnă
Sfeșnicul pâlpâie argintiu
În fața respirației cântânde
A singuraticului;
Magici nori de violet.
Negru roi de muște
Întunecă împietrita cameră
Și se holbează în plină agonie
La auritul căpătâi al zilei
Fără adăpost.
Marea înnoptează nemișcată.
Steaua și călătoria neagră
Se pierd în canal.
Copile, zâmbetul tău bolnav
Mă urmări tăcut în somn.
[...] Citește tot
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre negru, poezii despre noapte, poezii despre imagine, poezii despre copilărie, poezii despre întuneric sau poezii despre versuri
Copilul și Norul
Dormitând în lună plină
nori răzleți la unison,
tremură din rădăcină
în oglinzi de lacuri negre.
Și cum orizontul nopții nu mai este uniform,
tresar glasuri ascuțite
în frunzișul unui pom.
Lunecă o rază moale
din pământuri adormite.
Răsar două... patru... nouă,
și țâșni un râu de soare;
cerul crește mai cu seamă
urcând Luna printre stele
pe drumeaguri de aramă.
Apoi piere.
Sfârșesc umbrele bizare
în explozii
de culoare.
Soarele greoi și rece largul cerului deschise.
Dimineața se revarsă
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Radu Mușat din Constelatii Diamantine nr.30-2013 (10 ianuarie 2009)
Adăugat de Ștefan Radu Mușat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vânt, poezii despre visare, poezii despre păsări, poezii despre nori, poezii despre copaci, poezii despre aripi sau poezii despre apă
Astăzi se fac 2 ani de când tatăl meu a plecat dintre noi...
Eram copil acasă și tatăl meu puternic,
și mama îmi era precum în zi lumina,
stătea în crucea zilei privind spre cerul 'nalt,
și culegea luceferi cu sufletul și mâna.
Eram copil în urbe și tata de ne-nfrânt,
și mama-n mănăstire sfințea icoana rece,
stătea la miezul lumii, tăia în două-un vânt,
privind cum înspre moarte amiaza sa se trece.
Eram copil în curte și tatăl meu cel sfânt
tăia în două viața cu pieptul și cuvântul,
avea în piept lumina ne-mprăștiată-n vânt,
și-l aștepta în pulberi și-n pulbere pământul.
Eram copil acasă și tata-mi-era scut,
avea în stânga luna și soarele-n piept,
mă învăța în codru nemoartea să-mi ascult,
să risipesc în cețuri mărgăritare-n vânt.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Laurențiu Stoia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre viață, poezii despre tată, poezii despre suflet, poezii despre moarte, poezii despre lumină sau poezii despre ceas
Glasul pământului
Un petic de pământ mi-a mai rămas în sat
Si multe amintiri pe care nu le pot uita,
De și eram copil, când am plecat,
Toate au locul lor în mintea mea.
El este cel care, deseori mă cheamă
Să mă întorc în satul meu natal,
Să-l ar, să-l îngrijesc, că tare-i este teamă
Că va pierii arid, acolo sub un deal.
-Bătrânii au murit demult, de-atuncia suntorfan,
Urmașii lor sunt domni și hoinăresc prin țară,
Eu am rămas aici și-aștept din an în an
Să vii să mă cultivi, să nu fiu de ocară.
Imi amintesc desigur, erai un tinerel,
Când alergai desculți, în dimineți cu rouă
Și te jucai cu lopta, cu Mihai Berbecel,
Când o pășteai pe Mojar și oițe vreo nouă.
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sat, poezii despre creștere, poezii despre țărani, poezii despre vaci, poezii despre tinerețe sau poezii despre sfinți
Lumina
Cu toții știm că-n întuneric
Nu-ți poți vedea nici măcar chipul,
Ca într-un câmp ce-a fost feeric
Acum, tot ce-a rămas e zidul.
Un zid pe care-n aparență
Nu-l poți străpunge nici cu gândul.
Privit din astă existență
Nu poți, nu știi, nu-ți vine rândul...
Și te întrebi "Cum să-ndrept eu
Un rău, ceva greșit departe?"
Și-ncerci, gândești, aștepți mereu,
Dar tot ce vin sunt voci deșarte.
Ai vrea să pleci ca din coșmaruri,
Să te trezești și să-ți vezi drumul
Dar cele rele sunt ca valuri,
Tot ce fac ele: lovesc țărmul.
[...] Citește tot
poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre voce sau poezii despre viteză
Te-ai stins
Inca o petala cade rostogolindu-se in gol
Facandu-si loc printre atatea vise
Pe care le zdrobeste in cadere...
Insa aceasta petala e unica in felul ei,
E ultima petala, ultima speranta.
Ultima speranata tocmai s-a desprins
Din inima mea care sa deprins
Doar cu speranta.
Inima mea, o floare plina de petale...
Si iata ca inca o petala s-a desprins
E ultima petala, ultima speranta
Ce imi mai ramasese. Dar acum ce mai am?
Si daca speranta moare ultima,
Oare in urma ei ce mai ramane?
Cine poate oare acum spune?
Ce mai ramane?
Caci aceasta e ultima speranata... Era,
Caci tocmai a murit...
Ultima petala a cazut...
[...] Citește tot
poezie de Cristian Olaru
Adăugat de Miruna Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre trecut, poezii despre succes, poezii despre schimbare sau poezii despre promisiuni
Imaginea din oglindă
Încerci să construiești mereu,
plantezi semințele unor noi începuturi,
unești punctele unei noi povești,
auzite parcă cândva, demult,
traversezi apele emoțiilor adânci,
întregești visele, dorințele, iubirile,
nespuse vreodată cuiva,
în acea femeie care te va face
să te simți unic, puternic,
frumos, încrezător, ocrotitor,
pentru că doar așa știi că vei fi tu.
Există sentimentul de a fi împins
în mod constant
și tras de mareele interioare,
la fel ca oceanul
întotdeauna atins de lună.
O neliniște adie,
imaginile trec pe cer,
doar umbrele lor
stau lipite memoriei.
[...] Citește tot
poezie de Irina Lucia Mihalca (17 septembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre înțelepciune, poezii despre nebunie sau poezii despre frumusețe
Întoarcerea
Un cer fierbinte, fără de culoare,
îmbrățișa pustiul ars de soare.
Cu chip aprins, cu haine zdrențuite,
prin spinii frânți de vânt și de copite,
prin nori de praf, prin mirosul de cloacă,
goneau porcarii slujba să și-o facă.
Dar dintre toți, mai copleșit de chin
era un tânăr, un sărman străin.
Plecat de la părinți cu-averea-n brâu,
el o pierduse-n cârciumi și-n desfrâu,
o risipise pungă după pungă,
crezând că mii de ani o să-i ajungă.
Și-acum, în zdrențe, muribund aproape,
el nu avea pe nimeni sa să-l scape!
Doar marea cu împărăția-i sumbră
de taină, de tăcere și de umbră...
În zare, pe sub crengi d-eucalipt,
venea o caravană din Egipt.
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre ochi sau poezii despre muzică