inocent

Eu cred...

Eu cred uneori că nu ai plecat
spre infinitatea nemărginită
ci ai vrut doar să zăboveşti un pic
pe aleile înmiresmate,
invadate de culorile curcubeului,
pentru a percepe mai bine
trilul inocent al păsărilor,
glasul gingaş al florilor...
Cred că ai vrut să auzi adierea vântului,
să-ţi scalzi ochii în roua dimineţilor de toamnă.
Şi mai cred că ai vrut să mai stai măcar o clipă
cu caii pe care îi iubeai atât de mult,
să le auzi strigătul mut,
să te mai doară o dată suferinţa lor...
Cred că ai vrut să-ţi încarci sufletul
cu toată magia acestei lumi,
iar apoi, eliberată de toată durerea,
îngerii să te poarte spre Soare, spre Lumină,
şi de acolo, încărcată de frumuseţea sufletului tău,
să-i poţi dărui etern Cuvântul

[...] Citeşte tot

poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai încolo, eu cu tine, împărţind, totuşi, veşnicia

doar luna cu ochiul ei plin ne privea absentă,
pe când noi rătăceam pe străduţele orăşelului
îmbrăţişaţi de-a curmezişul clipei...
ah, sufletul nostru se resfirase ca un lotus
răstignit peste stropii de tăcere.
Un dor ca o veşnicie mă urmăreşte,
în timp ce tu, păşeşti inocent ca prin copilărie,
peste noi, cădea timpul ca praful de puşcă,
secerându-ne inimile şi risipind vara.
duminica ne trezeau bătăile clopotelor,
în timp ce liniştea se revărsa
într-o mie de răuri în inima mea.
lângă tine pictez cuvinte în nuanţe sângerii,
în timp ce tu-ţi târăşti propria deşertăciune
prin negrele oglinzi ale eternităţii.
mai încolo, eu cu tine, împărţind, totuşi, veşnicia.

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire cu gust de cireaşă

Iubire cu gust de cireaşă amară,
Ne-am cunoscut într-o seară...
Eu visul din ochii tăi,
Tu dansul paşilor mei.
Cu rozele buzelor mi-ai mângâiat sânii,
Eu m-am ascuns timidă,
În căuşul ochiului tău... şi al mâinii.
Mâna ce mi-a atins sufletul
Şi m-ai învelit cu lumină, dăruindu-mi
Fericire deplină.
M-am ascuns în inima ta, iar tu mă căutai frenetic
Prin vene.
Braţele tale mă ascundeau în ventriculul drept.
Copil inocent! Editura ochilor tăi
A scris povestea unei noi vieţi.
Zâmbeşte!
Pe buzele tale
Am răsărit eu – cuvânt de April.
Surâsul tău e divin!

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melancolie

Spre seară, candida femeie
se descalță de cădere și uman,
e doar o ultimă fiică
a pământului ars de nesfințenie.

Răsare noaptea de sânziene
și din umeri îmi țâșnesc aripi
care-mi curg peste muntele tău.
Ah, te tot caut în grotă neființei!
Tu, taci! Îmi vorbesc ecourile...

O sete de nemărginire mi-a cuprins
viscerele fântânii de aur
și ultimii condori înnebuniți cer serafimilor
o ultimă zi cu aripi de cometă.

Ah, și mă-nalț dincolo de moarte!
Din suma cercurilor acvilei
care-mi valsează peste cernitul cotidian,
un ultim zbor al cauzelor pierdute...

[...] Citeşte tot

poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

100 de paşi...

– Miss, cât spaţiu vrei -
între mine şi tine?
– Cât să încapă
plenar poezia
şi cât să zboare,
solar, ciocârlia,
prin stranii luciri
celestine...

– Sir, cât spaţiu vrei -
între mine şi tine?
– Cât să se unească,
plenar, poemele noastre
şi-atâta cât să respire
muşcatele-n glastre...

– Miss, câţi paşi vrei -
între mine şi tine?
– Tot atâţia câţi sunt de
la pământ la soare,

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fantezie

Ne iubim indecent, sfidând geruri sau ploi,
Dragostea o-nmulţim şi-o-mpărţim iar la doi,
Ne plimbăm prin poveşti cu zâne şi prinţi,
Suntem demoni rebeli, suntem îngeri cuminţi,

Te alint inocent, cu un simplu sărut,
Îţi sunt çhinul suprem, mi-eşti făclie, mi-eşti scut,
Cu un zâmbet te-atrag, c-un cuvânt te alung,
Nu-nţeleg de ce-mi dai motive să plâng...

Noi, săraci pământeni, colindăm galaxii,
Doar c-un vis făruim, din neant, bogăţii,
Către Lună zburăm spre castelul visat,
Construit pentru mine, unde eşti împărat.

Mă înviţi surâzând printre flori să păşesc,
Un inel îmi oferi în palatul regesc,
Te aud cum şopteşti către stelele reci:
,, Numai ea vreau să-mi fie mireasă în veci!"

poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Judecătorul de plasă

Luaţi aminte, trecătorilor, la adâncile eroziuni
Săpate de vânturi şi ploi în piatra mea de mormânt –
Aproape ca şi cum intangibila Nemesis sau ura
Şi-ar scrie punctele de vedere despre mine,
Pentru distruge şi nu pentru a îmi prezerva memoria.
În viaţă am fost Judecător de plasă - itinerant,
Un marcator de însemne,
Decizând cazurile pe baza punctelor înregistrate de jurişti,
Nu pe baza dreptului rezultând din însuşi cazul respectiv.
O, vânt şi ploaie, lăsaţi-mi în pace piatra mormântului
Pentru că pedeapsă, mai grozavă decât mânia celor neîndreptăţiţi
Şi blestemelor celor săraci,
Este să zac fără a putea să mă apăr, dar având viziunea întreagă,
Văzând că chiar Hod Putt, ucigaşul,
Spânzurat prin sentinţa mea
Era inocent la suflet comparat cu mine.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emoţii

Plutim intricat, emoţii emani, e zbor fără aripi iubire
Iar tu mă conduci, ce bine o faci, şi totul în jur e uimire
Iubim infinit, dansăm senzual, ce freamăt iubirea ne lasă
Simt pace, senin, oftez şi suspin, cu tine îmi este acasă

Zburăm undeva, visând inocent, e lumea albastră şi bună
Mă prinde de trup în alb-violet, sărut să îţi dărui pe mână,
Vom fi doar noi doi în visul sublim, atinge iubirea din mine,
Nici frig nu mai simt, e totul alint, în suflet e cald şi e bine

Poveşti fără noi nicicând nu vor fi, e basmul iubirii eterne,
Nu vreau să mai pleci, rămânem în doi, vecie pe noi se aşterne
Plutim inocenţi, chiar de nu vom fi, tu ştii ce urmează femeie
În gând am să-ţi pun dorinţele vii şi-n simţ îţi aprind curcubeie

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atingeri clonate

Aş trăi cu tine-o clipă de magie,
Ore răvăşite... înspre-mbrăţişări,
Încrustând secunda într-o poezie
Şi-n dulceaţa blând-a unei sărutări.

Aş pluti-n aiurea... ca o legănare,
Conturând ispite-n margine de dor
Şi-aruncând privirea dincolo de zare,
Frunze de mai pică-n repede izvor.

Aş clona atingeri, incă, negândite,
Rostuind cuvinte-n şoapte de amor,
Când nemărginirea-n coapse răstignite,
Tandru risipeşte... fluturi... pe covor.

Aş simţi dorinţa... ca pe-o torţă vie,
Aruncând scânteia tainelor în noapte,
Viaţa de se duce... înspre vărăsie,
Torn melancolie-n gust de buze coapte.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glissando

În clipita trezirii suntem - toţi - îngeri.

Fiecare pat e incolor ca un cristal plutitor,
neatins de ceva numit abia mai târziu
rază de soare

Şi-nainte de a se crăpa oul luminii
sub spinul nostru...
chipul ne este aşa inocent.

Nu bănuim existenţa banilor,
nu ne interesează lifturile;
nu auzim aplauze,
iar fotoliile ne sunt indiferente.

O secundă nu putem răni pe nimeni;
nu cunoaştem minciuna,
nu gândim, nu articulăm.

Doar stăm pe lama cuţitului

[...] Citeşte tot

poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!