Poezii despre covor, pagina 5
Iarna
Fulgi de lumină
Zburdă prin aer,
Covor de lână,
Trasă prin caer.
Gheață strălucindă,
Peste toate ape,
A lunii lucire plăpândă
Invăluie casele albe.
Aievea lungi copaci apar,
Invăluiți de ceață mată,
S-a ivit un nor fugar,
Ca o sclipire de vată.
Repezit un tren murdar,
Lasă-n urmă aburi
Sfărâmand cu fum
Albul altar.
poezie de Aurora Bahan
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă octombrie...
o ploaie rece se cerne
peste îmbătrânite frunze
din zborul efemer
vântul le așterne
covor multicolor
dumnezeiesc
eu rătăcesc pe cărări arămii
cu pasul usor
frunzele-abia să le-ating
să nu le strivesc
plouă octombrie în ore târzii
și timpul simt cum mă cerne
anoste clipe
printre degete parcă
mi se preling...
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
E toamnă
Vântul rătăcind prin frunze
Vâjâie doinind a jale;
Se izbește-n a lor buze
Și le-așterne jos, pe vale.
Din a merilor podoabă
Au rămas doar frunze pale,
Ce se scutură cu grabă
La a vântului suflare.
Lângă-a nucului tulpină
Un covor de frunze moarte;
Sus în pom creanga suspină
Că podoaba-i se desparte.
Păsărelele în stoluri,
Rând pe rând de-aici se duc,
Spăimântându-se de vânturi
A fugit sărmanul cuc...
poezie din revista "Marea Noastră" (1927)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ocazie de toamnă
Toamna și-a pus covor de frunze moarte
Pe drumul clandestin ce ne desparte.
Dacă nu știm să profităm, va trece,
Înlocuit de preșul alb și rece
Pe care ne vom teme să călcăm,
De semnele pe care le lăsăm,
Căci urmele se văd și vom fi prinși
Ca doi fornicatori cu ochii ninși,
Ce s-au decis tardiv, ca să mai vadă
Atuul frunzei față de zăpadă.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parfum de dimineață
Pe lunci, covor de albăstrele
Culeg aur din soare
Au coborât cerul la ele
Și-albina călătoare.
Un grup de panseluțe
Nu mai ia-n seamă bruma
Și-au pus frumoasele catrințe
Doar așteptând căldura.
În colțul cu zambile
C-un zumzet ca-n uzine
Tot cursul unei zile
De harnice albine.
Parfum de dimineața până seara
Dăruie numai primăvara.
poezie de Constantin Iordache din Gânduri în patru rânduri de 8 martie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Ghid de intoxicatii acute la copil" de Constantin Iordache este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Rondelul covorului învechit
Între ele nu-i distanță,
De la covoraș la preș...
Unul are o prestanță,
Te ștergi pe altul, nu dai greș.
Ele creează ambianță
În domesticul decor,
Dar nu apare distanță
Între preșuri și covor.
Dacă ar face alianță
Între ele, ca niște frați,
Până nu ajung o zdreanță,
Ca să fie mângâiați...
Între ele nu-i distanță.
rondel de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna
O mare de culoare se-ntinde-n fața mea:
E toamna ce-a venit și-mi scaldă inima.
Văd roșu, verde, galben și chiar portocaliu
Mă uit în sus: până și ceru-i auriu.
Pe jos covor de frunze vopsite tare mândru
Că-ți vine să te duci, să intri-adânc în codru
Acolo unde lumea din jur toată dispare
Pentru-a-ți lăsa simțirea în valuri de visare.
poezie de Nadia-Cosmina Prigoană
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destin(s)
Mi-a murit pe covor
Un fulg de zăpadă,
Ucis de un vis,
Așteptat de livadă.
S-a stins sărăcuțul
De dragoste ros
De cald și iubire
Ca visul frumos.
E lapte afară
La tâmple sunt nins,
Mi-aprind o țigară
Și-s stins.
Aștept primăvara
Doar, doar, oi vedea
Un ars cu țigara
Cu muguri ca ea.
[...] Citește tot
poezie de Octavian Lupascu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vom răsări?
Se-așterne galben, pe alei,
Covor, din frunzele de tei,
Iar visele se țes duium;
Absenți, noi le strivim... oricum!
De păsări, cerul e-înflorit,
Speranțe tind spre infinit.
Secătuiți de romantism,
Iubirea are reumatism.
Și scârțâie la-ncheieturi,
Te rog s-o vindeci, nu te-nduri,
Pomii se scutură... sunt goi,
Ca ei, ne scuturăm și noi.
Simțim și-n inimi frunze moarte,
Și primăvara e departe,
Vom îngheța... cum ne va fi?
Putea-vom iarăși răsări?
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Râul dintre munți
Mi-e dor de susur de izvor
De-al ierbii nesfârșit covor
De doina timpului trecut
De ziua-n care m-am născut
Imi este drag să văd prin lunci
Toți macii infloriți atunci
Sub cerul care lumina
Pământul țării, datina
Și râul dintre munți.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!