Poezii despre diafan, pagina 4
Fuziune totală
În zborul lor diafan,
doi norișori se întâlnesc,
acolo sus, pe cerul suveran,
într-unul singur, mirenesc.
Sunt gândurile celor ce se iubesc,
pe bolta celestă se reunesc,
în armonie, fericite plutesc.
Gânduri eterice îmbrățișate
ca și sufletele în iubire scufundate,
în infinitul ceresc se regăsesc
și totul e lapte și miere,
un Noi infinit de cer și de stele.
E fuziune totală-n trăire și gând
când sufletele rup poarta tăcerii,
cer și pământ e un tot fecund
de iubiri salvate din antimemorii,
cuibărite în norul alb, delicat și suav.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarnă
ninge și privesc pe geam
de parcă mi-ar face-n ciudă
ziua asta de zăludă
cu atâtea ciori pe ram
plină de țurțuri veranda
frig; nămetele cât casa
că la mine la Băneasa
parc-am fi în Groenlanda!
oameni îngropați și vite
ninge diafan întruna
ger de sticlă, trece luna
condamnările prin site
promoroacă și flori dalbe
prind copacii să se umple
că nu știi ce-o să se-ntâmple
cu argintul morții albe
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem înflorit
primăvara se strecoară în poezia mea
minunile ei aș vrea să le descriu
au înflorit cireșii colorând dragostea
vântul răspândește triluri în pustiu.
avanturi mărețe pe aripi mă poartă
magnolii înflorite mă îndeamnă la vis
vreau din sentimente să fac pură artă
să strâng fericiri din al meu Paradis.
roua de narcise o sorb prea setoasă
mă învăluie parfumul dulce diafan
timpul renascent să sufăr nu mă lasă
nu-i tulbur lucrările nu sunt profan.
în suflet vibrează rapsodii de mierlă
soarele îmi zâmbește pe-a cerului turlă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima mea e o clepsidră
Mi-e dor de acel foșnet diafan
al trupurilor noastre
când ne trezeam
în palmele dimineții
și îngerii treceau peste noi
fluierând
ne hraneau cu pâine și miere:
"copiii lui Dumnezeu!"
așa ne alintau la plecare
iarba mirosea a poeme
scrise cu buze încărcate
de sărutări
îmi spuneai că putem locui oriunde
și ea ne poate fi casă
mi-e dor să despletesc ploi
cât tu
poate îți vinzi zâmbetul
pe o privire străină
[...] Citește tot
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să socotesc iubirea mea?!
Să socotesc iubirea mea în clipe,
Iubita mea cu trupul diafan,
Când umbra ta, ca pe-un solar cadran,
A prins în trupul meu să se-nfiripe?!
Să socotesc iubirea mea în ore,
Iubita mea cu plete de copt lan,
Cu chip nepământean, de porțelan,
Ce risipești parfum de pasiflore?!
Să socotesc iubirea mea în zile,
Iubita mea cu șold rubensian,
Dar să-mi înec dorințele, profan,
La pieptul desfrânatelor dalile?!
Să socotesc iubirea mea în ani,
Iubita mea cu glezne de cancan,
Pășind la brațu-ți ca un narcoman,
Când ne-om plimba sub desfrunziți castani?!
poezie de Mihaela Banu din In cartea Eu râul tău, tu matca mea (iulie 2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reverie
E-atâta pace în ninsori
Și-n fulgii care stau să cadă
Că-și lasă pasul în zăpadă,
Amprenta, de mai multe ori
Iubita mea cu trup de ger
Înhamă caii suri la sănii
Cu-argint și zurgălăii. Să ni-i
Mânăm ca niște mesageri
Privește-n jur: poclade albe
Acopăr răni câte mai sunt
Și se revarsă pe pământ
Lumina blândă-a unor salbe
Coboară îngerii și-și lasă
Un strat de pur și diafan
Și plângem fiecare an
De răutatea ce ne-apasă
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada vântului
vântul aleargă prin văi și prin lunci
mângâie alene arbori, florile mirene
se joacă frenetic cu plete de prunci
dansează lambada cu Sânziene.
povestea vântului o scriu visătorii
o colorează macii din lanul de grâu
în hărnicia lui gestionează norii
în jurul pământului e diafan brâu.
vorbesc și eu cu vântul câteodată
norii gravi negri să-i alunge departe
să nu se prefacă în furtună turbată
spulberând splendori culturi și arte.
mirifice păduri să nu le mai bată
până cad frunzele să la ducă la moarte.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Respirația din zori
O noapte ciudată sufocând
Ultimul strigăt cu o stea.
Acum, când luna s-a oprit
Cu privirea peste respirația mea
Împachetându-mi sufletul
Într-o singură noapte,
Fără tulburări,
Mi-am amintit gândurile
Ce se prăbușeau fără vânt
De pe treptele unui trotuar sinuos,
Care continuu, sub picioarele mele
Îmi simțea tremurul teribil
A unei respirații infinite
Luminând nostalgia
Unor ritualuri uitate.
Respirație, cântecul gândurilor
Într-o noapte,
Respirație, gândul diafan
Al zorilor...
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Florile chipului
nimic nu e mai expresiv ca un zâmbet siclam
e jocul fluturelui cu candoarea florii
este dansul nereidelor cu sorii
este cântecul privighitorii pe un ram.
zâmbetul este chipul diafan al iubirii
lumina de pe făță ce precede sărutul
este chemarea soarelui când vine răsăritul
este cea mai romanțioasă expresie a firii.
conectată cu îngerul eu zilnic zâmbesc
conectată cu poeți romantici care mă atrag
trăiesc beatitudini, timpul meu e mag
mă seduce cu surprize cu vise ce se-mplinesc.
uneori zâmbetul este un crin sălbatic
magnetizează codrul cu spirit enigmatic.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă
Te uiți cum mușcă toamna din verdele pădurii,
Cum fiecare frunză e-o inimă bolnavă -
Cu leziuni de unghii și picături de sânge?
Și-n mine bate-o frunză, ciudată și firavă,
Ce sub capriciul vremei se leagănă și plânge...
Simt trupul meu cum soarbe miresmele de moarte
Și cum își distilează parfumul diafan,
Pe mobile și statui, pe stofe și covoare,
Și-ntrezăresc pădurea culcată pe divan,
Alăturea de mine, cum tremură și moare..
Respiră încăperea arome vegetale:
De paltin, de mesteacăn, de brad și de arțar...
Iau eu, cu mâini pătate de toamna-nsângerată,
Beau sufletul pădurii și-aud bătând mai rar,
În peisagiul vieții, o frunză-ntârziată.
poezie clasică de Claudia Millian-Minulescu din Antologia poeziei simboliste românești (1968)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!