cincizeci

Palinca de cireşe amare

Pălincuţa de cireşe
De pădure, megieşe,
E-o palincă românească,
Cine-o face să trăiască!

Cu culoare de granate,
Te seduce peste poate;
Are fix cincizeci de grade
Şi îţi face dulci ocheade.

E-aşa tare băutura,
Că îţi amorţeşte gura
Numai dintr-o picătură,
Când o introduci în gură;

Gura-ntreagă (e-axiomă)
Ţi se umple de aromă.
Cea mai scumpă dintre toate,
E curată sănătate.

[...] Citeşte tot

poezie de George Budoi din Ţuica, palinca şi horinca în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (31 iulie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dedicaţie pentru nunta de aur a părinţilor mei

Ziua asta-i pentru voi anume,
Căci cincizeci de ani de bucurii
V-au fost sprijin vieţii trecătoare
Lângă rude, naşi, lânga copii...

V-aţi clădit palatul fericirii...
Astăzi, iată! Iar vă cununaţi.
Legământ dumnezeiesc vă leagă
Şi pios, genunchii vi-i plecaţi.

Mărturii şi flori vă stau dovadă,
Toţi cei dragi, din cer părinţii buni...
Mamă, îţi sărut muncita mână!
Tată, vezi cât sunteţi de bătrâni?!

Vă iubesc! La voi îmi cer iertare
De-am greşit cu gândul sau cu fapta!
Toate-n lume, vai, sunt trecătoare,
Dar vor fi pe veci, mama şi tata.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum şi-a făcut balena rost de gât

Când hublourile cabinei sunt de-un verde-întunecat, brutal,
Datorită mării neostoite şi-înspumegate de-afară,
Când nava-n tangaj şi-n ruliu saltă turbată pe val
Şi-ospătarul cade cu supiera-n mână – catastrofal,

Când cuferele-alunecă şi cad în zgomot de fanfară,
Când în infirmerie toate-s cu josul în sus,
Când Mami-i apatică şi-are un chip chinuit şi indispus
Şi de tine nimeni n-are grijă şi-ai obrajii de ceară,

Ei, atunci ar trebui să ştii (asta dacă nu ţi-a devenit deja manifest)
Că te afli pe cincizeci de grade nord şi patruzeci vest.

poezie de Rudyard Kippling,1865-1936, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

NB. “Cincizeci de grade nord şi patruzeci vest” este punctul geografic situat aproximativ la jumătatea distanţei dintre Londra şi New [...] | Citeşte tot comentariul

Un lucru amuzant s-a petrecut în drum spre Forum

Bine aţi venit la Colosseum, unde durerea este plăcere –
şi-i plăcerea noastră să vă stăm la dispoziţie.
Aşezaţi-vă comozi,
Ceara poeziei este fierbinte, iar umorul, ţinut la rece, foarte uscat.
Ţepii zăbrelelor sunt ascuţiţi, dar limbile elitelor sunt încă şi mai ascuţite.
Vă aşteaptă nenumărate plăceri pline de durere.
Garantăm satisfacţie totală. Dacă, totuşi, nu veţi fi mulţumiţi,
Vă oferim gratuit cincizeci de lovituri de bici pe spate.
Nimeni nu intră aici niciodată cu zâmbetul pe buze
Fără a părăsi incinta cu o grimasă.

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În urma convoiului

Negri ca pisica navei,
la fel de vigilenţi ca ea,
cercetăm bălăcindu-ne
orizontul în noaptea smolită şi grea.

Navigăm cu doar zece noduri,
de aceea ne-am pierdut de convoi.
Celelalte din faţă sunt cincizeci şi una
şi nu se poate-aloca o navă de escortă
doar pentru noi.

"Sunt toate în regulă-acolo jos? Pompe, maşină?"
"Nu putem scoate şaptesprezece noduri?"
Îi vom revedea. Îi vom revedea când, cu zorii,
Se va ivi-n est prima geană de lumină.

Uite-i acolo, drept în prova!
Slavă Domnului că-s atât de-aproape!
Slavă Domnului pentru lumina
pe care-o aduce în est, peste-aceste ape!

poezie de Ira "Flare" Fredricksen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O zi clară şi fără amintiri

Peisaj fără soldaţi,
Fără gândurile oamenilor morţi,
Aşa cum erau ei acum cincizeci de ani,
Tineri – respirând în aerul plin de viaţă,
Tineri – păşind prin ziua însorită,
Aplecându-se,-n uniformele lor bleu, să atingă ceva,
Astăzi mintea nu mai este parte a vremii.

Astăzi aerul este limpezit de orice.
Are cunoştinţe doar despre nimic
Şi curge peste noi fără niciun rost,
Ca şi cum nimeni dintre noi n-a fost vreodată pe aici
Şi nu se află nici acum: în acest spectacol superficial,
În această invizibilă activitate, în această logică.

poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar e ziua Ei

Se-ntunecă, dar timpul nu-i trecut
Şi – doar mă ştii – sosesc în graba mare,
Ca nu cumva să-mi zici că iar am vrut
Să-ţi spun un "La mulţi ani!" din depărtare.

Sosesc, iubito, vezi, alerg prin noapte
Cum pot şi eu – cam suta şi cincizeci –
Motorul mi-e încins şi-n cap am şoapte...
Bag frână, uite: suta douăzeci.

Eu sper s-ajung şi chiar s-ajung cu bine,
De scap de radar, vin la timp, să ştii!
Căci nu mai vreau s-adormi în gând cu mine,
Ba chiar aş vrea în braţe să mă ţii,

S-avem o noapte ca demult, nebună
Şi, recunosc: îmi e şi mie dor
De serile când îţi cântam în strună
Dormind, iar tu... pe la televizor.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Echilibru

Pentru că văd lumea otrăvită
de ipocrizie şi de egoism brutal,
ar trebui să nu mai vorbesc
despre nuferii nefolositori, despre cuibul de vrabie
de sub streaşina casei?

Pentru că am cincizeci şi şase de ani
trebuie să iubesc, dacă chiar trebuie să iubesc,
numai idei – nu oamenii,
ci idea de oameni?

Pentru că trebuie mult efort pentru a stabiliza
o lume ieşită din ţâţâni,
trebuie ca omul să vadă numai un tovarăş de muncă
şi niciodată un om?

Sunt mai multe înţelesuri decât cele
din cărţile despre economie,
iar o parte a celei mai rele mahala
este luna răsărind peste ea şi

[...] Citeşte tot

poezie de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

FUMURI-fabulă

Moneda de ''cincizeci'' cam încrezută
Se adresă bancnotei de o sută:
-Cu-o existenţă-atâta de precară
E vai de tine, dragă surioară!
Chiar milă mi-e de tine, doar se ştie
Ce firavă-i o foaie de hârtie!
Eu îţi sunt amică şi dacă aş putea
Din tăria mea ţi-aş împrumuta;
Tu cunoşti, fireşte, nu vreau să insist
Lovită, aruncată, eu mereu rezist.
-Zău că eşti drăguţă, zise-atunci hârtia
Însă nu e cazul să-ţi împarţi tăria
Iar că sunt firavă, nu-i un lucru mare,
Sunt păstrată bine fi'ndcă am valoare...

Morala
N-ar fi prima dată când un oarecare
Îi crede slabi pe-aceia care au valoare.

fabulă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peleg Poaque

Caii şi oamenii sunt aidoma.
Am avut odată un armăsar, Billy Lee,
Negru ca o pisică şi svelt ca o căprioară,
Cu flăcări în ochi, gata de start;
Putea atinge cea mai mare viteză
Dintre toţi caii din Spoon River.
Dar chiar când te-ai fi gândit că nu mai poate pierde,
Conducând cu un avans de de cincizeci de metri sau mai mult,
S-a ridicat pe două picioare, a aruncat călăreţul
Şi a căzut peste el, care atârna de scară,
Făcându-l, pur şi simplu, bucăţi.
Vedeţi, calul era o fraudă perfectă:
Nu putea învinge, nu putea munci,
Era prea uşor pentru plug sau pentru tracţiune.
Iar când am încercat să-l călăresc – well,
A luat-o razna şi m-a ucis.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!