Poezii despre biserica neagra, pagina 4
Exacerbare
Era atâta risipă în jur
încât acoperea determinarea
celor din echipă
iar acum e și mai multă
asta înseamnă dezordine
toate nuanțele sunt pe ducă
se deplasează concomitent
spre infraroșu
atrase de energia neagră
unde predomină materia neagră
în detrimentul luminii sacre
pe viitor degringolada
s-ar putea amplifica
odată cu creșterea risipei
încât entropia
va inflama universul
da aia va trebui
să stopăm distrugerea.
poezie de David Boia (10 iunie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viitor, poezii despre promisiuni, poezii despre negru, poezii despre lumină, citate de David Boia despre lumină, poezii despre energie sau poezii despre creștere
Cutia neagră
S-a găsit cutia neagră.
- Ei și? - Nimic
E un fel de a se găsi în treabă.
Morții rămân morți - accidentul s-a produs.
Vorba ceea: "S-a dispus începerea unei anchete
"O comisie s-a deplasat la fața locului".
Cele mai mule cutii negre
Sunt de cremă maro.
Nimic concludent.
Câinii polițiști au primit o porție dublă
De ciolan,
Militarii în termen s-au retras în cazărmi.
Ancheta continuă.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre moarte, poezii despre început, poezii despre superlative, poezii despre polițiști, poezii despre câini, poezii despre armată sau poezii despre accidente
Teamă
Gazda spune că ne-așteaptă moale-un așternut,
Iar în cămin focul arde vesel, mereu treaz;
Mâncarea-i caldă, cu miros plăcut,
Dar noaptea neagră linge fereastra pe obraz.
Alături pe bușteni... Dă-mi mâna ta. Acum.
Prieteni! Nu, nu-i spaima... cer un răgaz...
Ține-mă-n brațe strâns... se-aude-un ultimatum...
Și noaptea neagră linge fereastra pe obraz.
poezie de Harold Hart Crane, 1899 - 1932, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre spaimă, poezii despre prietenie, poezii despre noapte, poezii despre mâini, poezii despre frică sau poezii despre foc
Chiar după ce voi muri
Chiar după ce voi muri, dragul meu,
Și voi fi-ngropată adânc în pământ, dragul meu,
Deasupra mormântului meu va arde veșnic o flacără, dragul meu,
Ziua, flacăra va fi albă, dragul meu,
Noaptea, flacăra va fi neagră, dragul meu,
Și tu n-o vei vedea niciodată, dragul meu.
Flacăra albă va fi dragostea mea pentru tine, dragul meu,
Flacăra neagră va fi dragostea mea pentru tine, dragul meu.
Flacăra albă și flacăra neagră, dragul meu,
Nu se vor stinge niciodată, dragul meu,
Niciodată, niciodată, dragul meu.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate de Zaharia Stancu despre foc
- citate de Zaharia Stancu despre noapte
- citate de Zaharia Stancu despre negru
- citate de Zaharia Stancu despre moarte
- poezii despre iubire
- citate de Zaharia Stancu despre iubire
- poezii despre alb
- citate de Zaharia Stancu despre alb
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
A venit ușor
ca un vis prin vis a ve
nit a pus la plămâni
a venit ușor zâmbind a
dus la milano și adus
încet șoptind
ceva greu de redat
despre un înger desenat
cu cretă de un bărbat
mort acum
un înger cu aripi de dantelă
neagră
nefiresc de neagră
aproape de fum de corona
virus
înger galben de ceară
a venit prin vis ca un vis
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre visare, poezii despre galben, poezii despre fum, poezii despre desen, poezii despre bărbați sau poezii despre aripi
Chiar dupa ce voi muri
Chiar dupa ce voi muri, dragul meu,
Si voi fi-ngropata adanc in pamant, dragul meu,
Deasupra mormantului meu va arde vesnic o flacara, dragul meu,
Ziua, flacara va fi alba, dragul meu,
Noaptea, flacara va fi neagra, dragul meu,
Si tu n-o vei vedea niciodata, dragul meu.
Flacara alba va fi dragostea mea pentru tine, dragul meu,
Flacara neagra va fi dragostea mea pentru tine, dragul meu,
Flacara alba si flacara neagra, dragul meu,
Nu se vor stinge niciodata, dragul meu,
Niciodata, niciodata, dragul meu.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cucerirea spațiului
Într-un sat,
Fiecare casă e un templu,
Fiecare familie.
Pământul e dedesubt,
Cerul, deasupra.
La mine, la bloc,
Vecina de la etajul 4 e pământul,
Cea de la etajul 5 e cerul;
Și gata.
Dacă mai continuăm așa,
Doamne ferește,
Vom ajunge la biserică,
Duminica, Sâmbăta
Și-n alte zile sfinte,
Programatic.
Va exista o clădire de biserici,
Așa cum există clădiri de birouri.
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Aproape alb (20 iunie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre creștinism
- poezii despre biserică
- poezii despre existență
- poezii despre zile
- poezii despre vecini
- poezii despre timp
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
Asumare
Eu nu voi ceda
Nici o zi
Nici o noapte
Nici măcar o clipă
Toate mi le voi asuma
Alături de poeme
Și aforisme și stihuri
Nu voi ceda nimic
Din cuvinte și din expresii
Nici din partea
Nevăzută a lunii
Pentru că în univers
Este prea multă
Materie neagră
Și mai multă energie neagră
La care nu avem acces
Nici nu le putem defini
Nu voi ceda nimic
Până în ziua de azi.
poezie de David Boia (19 august 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre versuri, poezii despre prezent, poezii despre cuvinte sau poezii despre aforisme
Haiku
în biserică -
icoanele privite
la lumânare
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumânări, poezii despre icoane sau poezii despre haiku
Fântâna pisicii negre
Pisica neagră trecea prin iarbă. Era noapte și parcă
Avea o vargă. Pe sub streașină bătea vântul.
Pâș, pâș se strecura. Îl ascultam cum calcă.
Iarba se înfiora când trecea pisica neagră.
Era o fântână plină până în gură cu apă. Plouase mult.
Apa nu era bună. Se stricase, iar fântâna-și pierduse
Rostul de a adăpa. Nimeni nu mai vine setea din buza ei
Să și-o stingă. I-a apus soarele. Nu mai are lumini.
În mintea mea târziul se opintea cu pisica neagră.
Îmi era frică să mă mai duc la fântâna plină cu apă.
Pâș, pâș se strecura apusul peste noi dinspre răsărit.
Fântâna umplută cu apă s-a înecat și apoi a murit.
poezie de Mircea Lucian Nincu
Adăugat de Mircea Lucian Nincu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre pisici, poezii despre vânt, poezii despre ploaie, poezii despre gură sau poezii despre Soare