biserica neagra

Haiku

Lumina Sfântă -
coşul cu pască adus
la biserică

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

broboada pe ochi -
bătrânele în şpagat
spre biserică

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biserica ruinată

Biserica stă tristă pe golul mal al mării –
O noapte-a fost, cumplită, iar valul revărsat
Cu vuiet îngropat-a sub el întregul sat.
Şi bârne şi cadavre şi semne-ale pierzării
Rămaseră-n amestec prin mucedul nămol
Când apă se retrase lăsând iar câmpul gol.
Când trec corăbierii în dreptul ei, pe mare,
Fac cruce, şi cu vâsla bat apă mai grăbit.
Se joacă vântul jalnic cu clopotul dogit,
Prin spartele ferestre cântând cu disperare.
Amurgul vine roşu, vin gălbenele zori,
Şi noaptea peste lună trec turmele de nori,
Ea stă, tăcutul martur, pe veştedă colină
Umplând singurătatea de spaimă şi fiori...

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

zăpadă mare -
drumul spre biserică
mai anevoios

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inscripţie pe biserică

Toţi au fost un timp. Eu sunt.
Eu în cer. Ei în pământ.

poezie de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biserică

Duminica, predicatorii oferă tuturor o şansă – deloc mică –
pentru ispăşirea păcatelor. Convinsă de domnişoara Edna,

merg la biserică. Ea poartă o pălărie lucioasă,
iar eu ţinuta mea de zi cu zi. Bebeluşii-s înfăşaţi în horboţele.

Fete de vârsta mea, unele drăguţe, altele nu prea.
Doamne-n vârstă şi oameni încuviinţând: facă-se voia Ta.

Din când în când domnişoara Edna ridică mâna
în aer şi strigă: Da! Doamne! Povăţuieşte-ne!

Scot pe furiş un pix din buzunar
şi mă plec ca şi cum aş fi scăpat ceva jos.

Corul ţine-aproape de predicator
Murmurând şi bătând din palme ceremonios.

Scriu pe mână-un cuvânt, SPERANŢĂ.

poezie de Jacqueline Woodson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din tine însuţi

Trudesc străbuni de-o veşnicie,
Să sape-n suflet o grădină,
Să stea măreaţă temelie,
Pentru biserica creştină.

Pe-acel tărâm să îngrădeşti,
În suflet, doar o părticică,
Din tine însuţi să zideşti,
În taină, o capelă mică,

În care, neştiut de lume,
Când te încearcă viaţa greu,
Sau când norocul are nume,
Obol să-i dai lui Dumnezeu...

Să-ţi fie ruga liniştită,
Să simţi prezenţa Lui divină,
Şi de nu fiva-ţi împlinită,
Să-ţi însuşeşti întreaga vină...

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

îţi aminteşti duminicile
petrecute în pat, miracolul
trupurilor încinse?
acum, duminica
mergem la biserică

poezie de Abigail Greene din Fire Pearls: Short Masterpieces of the Human Heart (2006), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul ca loz câştigător

Vă spun:"E neagră", însă nu e neagră.
Vă spun:"E cioară", însă nu e cioară.
Ordinea ciorii negre este alta.

Vă spun:"E verde", însă nu e verde.
Vă spun:"E iarnă", însă nu e iarnă.
Dar eu posed acum o iarnă verde.

Poemul e un loz care câştigă
mereu. Jucaţi pe cioară: iată cioara.
Jucaţi pe mine: iat-o iarnă verde.

Esenţiala diferenţă dintre
aceste lucruri n-are corp: trăieşte
ca un abis cu buzele lipite.

poezie celebră de Ştefan Augustin Doinaş din Conjuratio poetica (1974)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săptămâna Neagră

tăcerea mieilor, masacrul mieilor
rasa umană e crudă şi barbară
curg lacrimi grele din lumina ochilor
blândeţea se stinge ca viaţa amară.

Săptămâna Neagră e însângerată
nu pot să fac nimic să schimb ceva
măcar o făptură curată şi nevinovată
să o ascund în sufletul meu undeva.

sunt şi eu oaie în turma lui Hristos
îl urmez îndeaproape cu mare credinţă
durerea mieilor o simt până la os
de-ar fi sacrificiul un sens de biruinţă.

de s-ar transefera candoarea de la miel la om
miracolul Înălţării ar răsuna în atom.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!