Poezii despre dreptul de autor, pagina 3
Recunosc
trebuie să fac asta și o fac
mă îndrăgostesc de colegele
de serviciu îmi plac
cu privirile le doresc așa măritate
toate au
copii mari ca adulții au crescut
și eu mă
îndrăgostesc de mamele lor
colegele mele de muncă
e dreptul meu să stau cu ochii pe ele
timpul nu poate șterge frumusețea
ce-mbată ca un vin
îmi rezerv dreptul să doresc
să le strâng
în brațe să le culeg
plăceri de pe buze de pe coapse
de pe sâni inima-mi păstrează sentimente
așa le iubesc cu disperarea
celibatarului care poftește la femeia apropiatului său
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rezumatul cunoașterii
Nu eram, am început să fiu;
Eram, nu mai sunt: asta-i tot;
Iar cine spune mai mult de-atât, minte:
Nu voi mai fi.
poezie de Autor antic necunoscut, Grecia, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strigătul mamelor
Multe mame-îndurerate
Strigă-n stradă disperate:
Ne-ați adus lacrimi pe față,
Ne luați dreptul la viață.
Voi v-ați ridicat palate.
Copiii noștri nu au lapte.
Aveți mașini, aveți de toate.
La gură ne-ați pus lăcate.
Noi n-avem dreptul să vorbim.
Avem doar dreptul să murim.
Voi în desfrâu vă lăfăiți,
Din munca noastră huzuriți.
Spune-ți voi: asta-i dreptate?
Binele, așa se-împarte?
Voi adunați miliarde,
Nouă sufletul ne arde.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (10 iunie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi fi și eu acolo
Trandafirii-s roșii, violetele albastre, știi bine.
O față ca a ta întâlnești numai la zoo.
Nu te supăra, voi fi și eu acolo.
Dar nu în cușcă, ci râzând de tine.
poezie de Autor necunoscut-SUA, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu vă întreb!
Eu vă intreb doar pentru ce,
M-ați condamnat subit la moarte,
Cu acest cinic indice,
De barieră ce desparte?!
Eu vă întreb cum v-ați permis,
Să-mi suprimați dreptul la viață,
Să mă-ntrebați de am permis
Și cușcă să-mi faceți din casă?!
De când doar unii pot trăi,
Doar pe categorii de vârste,
Jigodii de conducători
Și ucigași la vremuri triste?!
Dreptul la viață e sacral
Și nu vă mai întreb nimica,
Dar vă iubesc paradoxal,
Cu moartea, ura și cu frica.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câinele
Adevărul pur, fără minus sau adăugire,
Declar aici: câinii sunt plini de iubire.
Totuși, practic și remarcat de către autor,
Câinele cu blana udă e cel mai iubitor.
poezie de Ogden Nash, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurătate
păsările nopții
fâșâie liniștea în stropi albi de răcoare,
vin de nicăieri tropote de zmei...
străine, trupurile noastre se caută disperate
în goana după adevăr
stăm stingheri unul
în fața celuilalt.
Cineva ne-a răpit dreptul de a fi fericiți,
chiar dreptul de a fi.
Lacrimi curg pe obrajii timpului,
acum,
când mitul lui,, împreună'' s-a destrămat.
una lângă alta, gurile noastre
străine și reci, părăsite de cuvânt,
se privesc.. Atât.... așteptând...
aruncând arar
săgeți grele de tăcere.
poezie de Magdalena Hărăbor din revista "Arcade", nr. 3 (septembrie 2015)
Adăugat de Magdalena Hărăbor
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dreptul la nemurire
Uneori
îmi vine să cred că ceața
e-o intrare în lumea de la-nceput
în care toate lucrurile sălășluiau împreună
fără ca ele să fi știut
Ce minunat trebuie să fi fost
să-ți schimbi în fiecare clipă identitatea!
ca într-o mare călătorie prin lumi
și-apoi nimic să nu mai știi pe de rost
Nimic nu era
mare
nici mic
nici sunet
nici culoare
Totul era
numai ură și dragoste
Totul era
nedumerire
[...] Citește tot
poezie de Olga Alexandra Diaconu din Dreptul la nemurire (2 februarie 1990)
Adăugat de Olga Alexandra Diaconu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Cu dreptul
- Te-aș respira ca pe o moleculă
De elixir să mi se umfle pieptul,
Să-mi primenesc celulă cu celulă,
Așa încep o nouă zi cu dreptul
Și pot s-alerg prin fantezii bizare
Ori să mă-ntrec în nebunii cu tine,
La sân dulceața de cireșe-amare
S-o gust pictând în rime sibiline.
Te-aș consuma ca pe o lună plină
Ca un balaur nesătul, feroce,
Sau te-aș lăsa să-mi fii o zi albină,
Când dulce și suavă, când atroce.
- Ești darnic în oferte azi... De unde
Bunăvoința asta? Nu-mi dă pace
Un sfredel de-ntrebare. Hai, răspunde,
Lumina ce-mi pătrunde-n carapace
[...] Citește tot
poezie de Ioan Grigoraș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Către cititor
Geniale cititor,
Iartă-l tu pe autor,
De nu-i la nivelul tău
Și că-a scris pe gustul său!
Eu aștept de mult, reține,
Proba că tu scrii mai bine.
pamflet de George Budoi din Cititorul și citirea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (16 august 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!