Poezii despre copaci, pagina 3
și ninge în tine
și ninge-n tine
când e-atâta iarnă în mine
afară copii de ceață fac oameni de ploaie
aud copaci șușotind
pietre rostind aerul care le înconjoară
mă întreabă cum e să fii om
să iubești
să urăști
și atunci scriu pentru copaci pentru pietre
pentru dealuri și ape
le scriu pe limba lor
cum e să fii om
să iubești
și să urăști
am renunțat să mai scriu pentru oameni
cum e să fii piatră
copac sau apă
cer cu nori
cer cu senin
[...] Citește tot
poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă
Se-aude-un foșnet de copaci afară...
Plouă-n fereastră, plouă-n ochii mei.
Apăsătoare vise în nopțile de vară
Le-adorm în miez de noapte prin condei.
Îmi cer iertare de la tine cer cu stele,
Că n-am știut să-ți cant nemărginirea,
Că am tăcut, lașând să-ți plouă-n ele...
Că am simțit mereu, așa cum îmi e firea.
Mă socoteam un suflet bun... dar eu nimic nu sunt,
Când mă innalț mai tare, cobor și mai adânc!
Cu cât inima simte, cu-atât doare mai tare,
Aș vrea să ți-o dau tie s-o faci nesimțitoare!
Se-aude-un foșnet de copaci afara...
Mai plouă la fereastră... mai plouă -n norii mei
Nici vise nu mai am... s-au sinucis aseară
Când te-am privit în suflet, în umezi ochii tăi!
poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copac
în apartamentul de deasupra mea s-a mutat
un cuplu de copaci
simpli mai de la țară
stau înghesuiți un pic mă gândesc
când ea întinde rufele frunze îmi cad uneori în balcon
urc și le duc înapoi
el e un simpatic cu o scorbură uriașă
îmi spune hâtru
nu trebuia avem destule
atunci când au musafiri aceștia lasă în urmă
pământ și păsări pe casa scării
femeia de serviciu are o zi grea
fumează două țigări în plus
mai deschide un geam și pentru păsările rătăcite
adună pământul și-l duce acasă pentru flori
apoi sub mine s-a mai mutat o familie de copaci
m-au întrebat dacă pot să își lase copiii cu mine
sunt foarte ocupați și nu mai răzbesc
am fost desigur de acord
[...] Citește tot
poezie de Simion Cozmescu din Poememailungidecâtnumeletău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde fără de care
Nu-i niciun
Suflet printre copaci
Și eu
Nu știu unde-am plecat.
poezie de Octavio Paz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noiembrie
Picura
Ploua marunt
Ceata aurie
Copaci adormiti
Carari desfundate
Strazi bolnave
Noroi...
poezie de Corina Berthier
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eternitate
Spre veșnicia fără de hotar
E-un drum tăcut, istovitor, amar...
sunt timpuri gri, sunt lacrimi, e durere
Hotar de vers, poeme austere...
Îngeri în negru, să ne-nalțe, vin...
Parcă am și uitat să suferim.
E lumea doar un petec de hârtie.
Stingheri plecăm... Așa a fost să fie!
Miroase ceru-a smirnă și a toamnă...
Îngână, goi, copaci, un imn... Alarmă!
Copacul vieții istovit se-apleacă.
Maiieri se înălța spre ceruri parcă.
A milă-și plâng copacul (azi - o umbră)
Și alți copaci în urmă-i se surupă
În vidul dintre două veșnicii...
Alt drum copacul vieții-și va croi.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În Botoșani sunt grădini de vară
unde stelele cântă la pelini
iar străzile te poartă-odinioară
prin frunze și copaci și rădăcini..
catren de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deodată, în poveste
Ca și cum aș fi intrat în poveste de la mijloc
copacii nemulțumitor de sterpi pluteau în tunici de zahăr
de parcă ar fi crescut direct așa
cu trunchi și ramuri alb murdare
dar strălucitoare
bineînțeles că totul era ireal și frumos
nici nu mai vreau să văd copaci
așa cum îi desenam la școală
ce primitiv!
ce nepotrivit pentru mijlocul poveștii
acolo unde-ți dai seama că nu mai ai de ales
nu mai poți spera că seamănă cu viața
confuzia dispare, e doar o poveste
dacă vrei, citești până la capăt
dar la sfârșit devii primitiv
vei găsi numai copaci verzi, galbeni sau arămii
și nu decorul fabulos alb-gri
pe care l-am zărit deunăzi la mal de stradă.
Dacă aș fi pictat pădurea de înghețată
la ora de desen, mi s-ar fi făcut foame
[...] Citește tot
poezie de Alexandra Pârvan din Suflare peste păpădii (2013)
Adăugat de Alexandra Pârvan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fuga sau 14 13
14
13
Tras prin ac
căzut din copaci
Pădure
Arde pădurea
34
Înainte
La stânga
Mă sui pe copac
45
46
[...] Citește tot
poezie de Dominic Iiarksson
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de noiembrie
Ascultă...
Cu sunet uscat, de-abia auzit,
Ca pașii ușori ai unor stafii în trecere,
Frunzele, crispate-n frigul toamnei, se desprind din copaci
Și cad.
poezie de Adelaide Crapsey, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!