Poezii despre adrian erbiceanu, pagina 3
Căutare
Îmi cad pe clape notele răzlețe
Eresuri strecurate prin cuvânt;
Lumina când mă scol îmi dă binețe,
Dar sunt luat de ape și de vânt.
Un fel de dănțuire-nvolburată,
Ca vremea care arde în imberbi,
Îmi arde răsuflarea ferecată
De ale clipei otrăvite ierbi.
E valea mea, laguna mea, e marea,
E liniștea ce străjuie cu foc
Speranțele în care desfătarea
Își caută și nu-și găsește loc;
E presimțirea mea neîmplinită,
Ori sunt doar niște jocuri de opal?
E patima ce trage obosită
Ca barca înecatului la mal?
[...] Citește tot
poezie de Adrian Erbiceanu din De la Anna la Caiafa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cădea o ploaie...
Cădea o ploaie dulce și suavă
Ca-n Eminescu, din bătrânul tei.
Aveai în ochi o mare de scântei,
Iar eu înfățișarea cea mai gravă
Să-ți pară vorba-mi, vorbă cu temei...
Și-am tot visat ca alții fericirea
Ascunsă-n ierburi și cuprinsă-n flori.
Erai cu trenă și aveai bujori,
Așa cum te întrunchipa iubirea.
Eram și eu și alții visători.
Se risipea în jur o melodie
Ca dărnicia unui blând copil
Ce-și saltă, blonde, pletele-n April,
Când corzile, țâșnind adânc din glie,
S-au re-mplantat în solul lor fertil.
Neînțeles de cel ce Înțelege,
Inevitabil ne-am topit arzând,
[...] Citește tot
poezie de Adrian Erbiceanu
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Doar dorul
Moto:
"... Și fug din mine iar... Ce-ți pasă ție?
Cămașa morții o voi rupe-n două!"
Theodor Răpan -"Octava nestatorniciei"
Își scutură veșmintele furtuna;
Se năruie copacul, tinda, podul,
Lăsându-ne legați pe totdeauna
De calea rătăcirilor: Exodul!
Se scurg în valuri apele-ntinate
Prin miriștile ce-nvălesc arsura,
Că nu mai știe fratele de frate,
Și nici de câte griji se uscă gura.
Dar cui să-i spui și cine să ne-ndrume,
Când prinși în mreaja marilor dileme,
Stăpâni ne credem peste-ntreaga Lume,
Noi, slugi plecate, dijmuiți de Vreme!
[...] Citește tot
poezie de Adrian Erbiceanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar dorul
Moto:
"... Și fug din mine iar... Ce-ți pasă ție?
Cămașa morții o voi rupe-n două!"
Theodor Răpan - "Octava nestatorniciei"
Își scutură veșmintele furtuna;
Se năruie copacul, tinda, podul,
Lăsându-ne legați pe totdeauna
De calea rătăcirilor: Exodul!
Se scurg în valuri apele-ntinate
Prin miriștile ce-nvălesc arsura,
Că nu mai știe fratele de frate,
Și nici de câte griji se uscă gura.
Dar cui să-i spui și cine să ne-ndrume,
Când prinși în mreaja marilor dileme,
Stăpâni ne credem peste-ntreaga Lume,
Noi, slugi plecate, dijmuiți de Vreme!
[...] Citește tot
poezie de Adrian Erbiceanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste de iarnă
Cine a spus că cerul e posac?
Un fulg, acolo, ce e, te-nfioară?
Nu-i spune lui povești că ești sărac,
Că lemne n-ai, doar nu-i întâia oară.
Și ce-i mai sănătos ca statu-n ger?
Te naști din nou, nimic nu te mai doare;
E zidul spart? Te poți uita la cer!
Ferice fii, nu poate fiecare!...
Bătea la uși Crăciunul timpuriu
(În sănii cu bărboși purceși din mituri,)
Dar n-ajungea în visul lor târziu -
Sărmanelor "fetițe cu chibrituri"...
În zgomot sec se deschideau obloane;
Țâșneau în stradă mii de licurici...
- "Ce faci, mon cher?... Ai să răcești cucoane!"
- "E-atât de cald că mă sufoc aici..."
În tremur scurt o ultimă suflare
Pierea sub ceru-nzăpezit de nori:
[...] Citește tot
poezie de Adrian Erbiceanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare pentru Adrian Pintea
Aș vrea să-ți scriu o poezie,
Dar nu pot, îmi e mâna grea,
Ești dus acolo-n veșnicie
Departe, pe o altă stea.
Vei recita printre sihaștri
Și vei juca un rol sublim,
Ești dus departe, printre aștri,
Dar noi cuvântul ți-l iubim
Și lăcrimăm pe scena goală
[...] Citește tot
poezie de Felicia Feldiorean din Petale de suflet (8 iunie 2011)
Adăugat de Felicia Feldiorean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de Quebec
lui Adrian Munteanu
am văzut balenele risipite pe cer
joaca preferată pe Riviere Du Loup
mișcarea lor legănată. îngenunchiau
într-un surplus de energie cu ochii
închiși într-un noian de impresii de fier
reflexe de taluz, o mie de oameni
prinși într-o sferă dungată. am văzut
și păsări aplecate pe spate stingher
cu un sunet ascuțit, triumfător, prea gigantic
uriașele bărci (cum mă surprind efemer)
și valurile... parcă rătăceau înadins
în tăcerea intactă a timpului de acum devenit acrobatic.
poezie de Adrian Mondea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marii infractori (PSD-iști: Liviu Dragnea, Radu Mazăre, Adrian Năstase, Sorina Pintea, Adrian Severin; PNL-iști: Relu Fenechiu, Sorin Roșca Stănescu; PDL-iști: Elena Udrea; PC-iști: Dan Voiculescu ș.a.) sunt revoltați când sunt duși cu cătușe la mâini
Infractorilor "pe tușe",
Nu le puneți, bre, cătușe;
Puneți-le-n mână flori,
Trandafiri, crini sau bujori!
Scoateți-i din închisoare
Pe cai albi ‒ ce-s o splendoare,
C-un taraf de lăutari,
Ca la nuntă-n Ferentari!
Treceți-i în calendar,
Ca pe sfinții cu mult har!
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (5 martie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi poezii despre Liviu Dragnea
De ce?
De ce vreți voi
ascensoare
care numai să urce?
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceasornic
Murim treptat
sub două ghilotine.
poezie celebră de Adrian Păunescu din Din doi în doi (2003)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!