Poezii despre fata morgana, pagina 3
Lunetistă
Am mâna și ochiul format,
pot să afirm fără să mă laud,
nimeresc drept în inimă sau în cap
de la orice distanță
rezonabilă,
pe timp de război
sau de pace,
dar și în vacanță -
niciodată n-am ratat
vreo țintă ascunsă
nici dragoste,
nici credință,
doar speranța,
fata Morgana,
de două ori m-a fentat.
poezie de Ella Poenaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anotimpuri
Asfaltul încins mimează
efecte de Fata Morgana -
unduiesc întrebări.
Cântecul ploii adumecă
urmele foșnetelor de pași -
renaște dorul.
Colind cu aromă de măr copt
desenează îngeri în zapadă -
e timpul florilor în obraz.
Durerea ochilor uitați în soare
calcă neliniști răsărite-n copaci despletiți -
mă duc să dorm puțin.
poezie de Tatiana Gradinaru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Captatio benevolentiae
Torc piciorul aerului
O clipă am uitat unde sunt
Din pleoape două rădăcini îmi fac cu ochiul
Și eu mă uit la ele nebun
Pătura asta din fața mea, verzuie,
Nu mă lasă să îmbrățișez blocul din față
E o fata morgana tâmpită
Și inoportună
Câinele și-a pus o crizantemă pe dinți
Apusul lucește tăios
Dumnezeu a făcut celulită
De la atâta rugăciune cu noapte
E târziu.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un om pentru o nălucă
Mirajul unui om pentru
Fata morgana privind globul
rece selenar și nisipul
Ulmii ăia roșii cu scoarță
de mesteceni întineriți
prin pădure cu dalmațianul
fricos de umbra noastră
Orice control la poeți
Ne va găsi bolnavi de tutun
și resemnare printre stele
Oricine poate fi o nălucă
Cântând prin orga gurii noastre
nostalgii difuze de trib
Doar un călător vrea o casă
Lacul nu poate înțelege chipul
gândul și emoția umbrelei
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Siberii sentimentale
Capabil fiind de introspecție
și crezându-mă demiurg în sine,
m-am așezat în firea-mi,
ca într-un vid lăuntric,
ca în genunea propriei mele individuații....
Așa mi-am descoperit marginile,
golu-mi vital,
absența lăuntrică,
sahara sufletului,
tăcerile sângelui,
iluzia fata morgana
și lipsa vastă a cugetului...
O, suflet dezacordat, uscat,
fără de lacrimi,
cum cauți tu sensul ultim al viețuirii,
cum rămâi tu nepăsător,
în fața acestor siberii sentimentale?!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem pentru fata morgana
...
Te-aștept pe strada fără case
Dintr-un oraș ce nu există
Cu fără cârciumi sau terase
Iar lumea veselă și tristă
...
Cu gânduri calme fioroase
Mă uit ca orbul în revistă
Și c-un parfum ce nu miroase
Te-aștept cu inima-n batistă
...
Mă-nchin la umbra umbrii tale
Pictată-n curcubeu de dric
Iar de pe muntele din vale
Îmi vine să vorbesc nimic
...
Ți-aș coborî și osanale
Dacă-aș urca mai jos un pic
Și cu speranțe ireale
Aș fi bogat... aș fi calic
poezie de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai rămas
ai rămas în căutarea aceea absurdă
din o mie și una de nopți,
chemată acolo de imposibilul efemer
construit de frunzele cu mesaj codificat.
inocența mă privea agățată de tălpi,
celulele verzi se învârteau degeaba.
dezvelitul geam dădea peste noapte
și-n alte orizonturi plecau cuvintele
când fata morgana sărea din metafore
zburdând în lumină.
în cealaltă jumătate a lumii
se prelinge un singur sens
cu o întoarcere refuzată de timp
spre urma pierdută
mascată de umbra fierbinte a frunzelor.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Conspirație de primăvară
s-a deschis pentru o clipă
pământul,
ca o rază de transcendență
spre un orizont purtat de vânt,
spre orizontul tot mai îndepărtat
la care nu ajungi niciodată
în viață,
nu în viața asta,
spre Fata Morgana,
spre fata în alb,
spre fata din vis,
s-a deschis lumina interioară a pământului
pentru o secundă spre
toate florile albe
spre toate zările albe,
spre toate păsările albe,
și nopțile de mai,
speranța,
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scenariu nocturn
bântui în noapte ca Fata Morgana
pe firul Ariadnei să ies din labirint
spun o rugăciune și sărut icoana
Maicii Dumnezeie - lumină pe pământ.
aș vrea să evadez din plictiseală
minuni să se întâmple și în viața mea
să-mi îmbrac poezia în haine de gală
să curm din temelie bătrânețea grea.
minunea glasului de rază mă trezește
să las zorii să-mi pătrundă în sânge
cu bucuria că soarele iar asfinteste
și întunericul din mine se va stinge.
să fiu precum un prunc la sânul vieții
din stele de safir să fac colecții.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În caruselul cu iluzii
iau la întâmplare din sacul cu iluzii
una care să mă ducă aproape de cer
zac în noapte cu lumini în perfuzii
pe pajiștea gândului parcă-s fagocer.
visul vine și dispare ca o fată morgană
deznădejdea mea e ca o piatră dură
râpa melancoliei se cască lungană
urcușul pe Golgota e greu peste măsură.
crucea mea e sculptată cu versuri
litere în lacrimi au scris numele meu
tot romantismul meu cu multe înțelesuri
a fost pecetluit de Dumnezeu.
mă învârt în caruselul cu iluzii
amețită de forfota atâtor concluzii.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!