Poezii despre minciuna are picioare scurte, pagina 23
Cetina pe ramuri
Ce frumos e Doamne, iarna-n crâng
Cetina pe ramuri, simfonie
Parcă îmi vorbește numai mie
De iubire. Și-aș voi să plâng
Nu se mai zărește nici o rană
Totul este de un alb celest
Dă-ne-n Doamne-n suflete acest
Sentiment de pace ca o hrană!
Parcă am ieșit de mult din lume
Nu-mi doresc nimic și-mi este bine
Decorul cu zăpezi diamantine
Strălucește pentru noi anume
Ce comori, atâtea dimineți
Lângă mine-au fost și le ignor
Că puteam de multe ori să mor
Pe parcursul unei scurte vieți!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Era să fie (Scurt tratat asupra fricii)
O spaimă albă trece prin cuvânt
Țărâna face scurte temeneli
Un fulger izvorât din mii de stele
Prin degete se scurge în pământ
Se spânzură copacii de un cer
Cu marea străvezie de bulboane
Și pielea încrețită de frisoane
Îți lasă pururi aerul stingher
Era să fie. Dacă ar fi fost
N-ai mai fi fost aici, acum
Ci dincolo cu totul. Ca și cum,
Rosturile n-ar mai avea rost
Era să fie. Sute de ocazii
Au făcut balanța să se-ncline
Spre semnul care l-ai trecut cu bine
Dar vezi că mai urmează alte razii!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna
Motto: "Timpul n-o uzează; ea-i călăuzește carul;
Moartea sub secera ei își face veacul." (Walter Raleigh)
Luna plină cu razele ei bine-cunoscute
Își înalță la răsărit capul din eter,
Nepăsătoare că nopțile-s tot mai scurte
Strălucește consecvent pe cer.
Ea nu dispare ca norocul meu, pe care
Razele-i nu-l binecuvântează, nici susțin;
Când eu voi fi ajuns la capăt de cărare,
Ea va lumina la fel, nu mai puțin.
Iar dac-acum abia lucește spre apus
Și-i e palidă lumina pe șesurile bolții,
Întotdeauna pe orbita ei, acolo sus,
Va fi regina nopții.
poezie de Henry David Thoreau, 1817-1862, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parcurs vital
Trăim o lume de pedepse...
Pedeapsă, viața o trăim.
Ești lume cât o viață este,
Iar viața-i lume ad interim.
Nu-i trai în viață fără lume
Și lume-i mereu alte vieți,
Iar rai, la scuză, e un nume;
Că-n lume viață nu repeți.
Doar sunteți treacăt, într-o lume
Pe-un fir, troc între două vieți.
Trăiți crezându-vă un anume;
O bilă-n snooker... Nu ce vreți!
Cursul de-o viață îl face-o lume,
Din neștiute alte vieți,
Se tot ciocnind, hazard să-ndrume;
Trasee scurte... de drumeți!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Don Quijote
...
Odata m-am infipt cu capu-n soare
Si, agatandu-mi gravitatia de picioare,
Pamantul m-a intors din nou la sine:
Chiar cand gresesc
Pamantul nu se leapada de mine.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de CristiB.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Coarda cu suspine
Da și nu, și nu, și da
Bate vântu-n crengi o stea,
O înalță, o coboară
Pe o coardă de vioară.
Cântă mugurul ei crud,
Eu în liniște ascult,
Munții gri pornesc din loc,
Inima se face foc.
Stea frumoasă descrețită
Mi-ai pus dorul în ispită,
Bate vântul, îl ascult:
Tu ești visul de demult.
Ai lumini din raze scurte
Înfipte la mine-n curte
Și în suflet unde vântul
Bate-nădușind pământul
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Minciuna
Dacă omul ce-ar minți
Cu urechi s-ar pocopsi,
Nu oricare, ci, coșmar,
Chiar din cele de măgar,
Iar urechile de-ar crește,
Cu un pic când el mințește,
Cine-n lume ar scăpa,
Cine le-ar putea purta?
pamflet de George Budoi din Adevărul și minciuna (4 ianuarie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tocurile
ai picioare frumoase frumoase
și umbli
cu ele prin visele mele - înalte
montate pe tocuri
de piele în exces a călcâiului
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petale...
Moto: "C'est fini/ c'est fini la comedie..."
Dalida
Te așteptam la ieșirea din acea clipă
cu brațele deschise, cu inima numai iubire,
însă tu întârziai prin alte minute
poate mult mai scurte ca acesta.
Ștergeam cuvintele nerostite în acel martie
prea rece și prea trist pentru noi.
Eram orfani unul de celălalt,
pierduți printre crengi goale,
fulgi tăcuți de iarnă.
Te știam mai bine ca pe propia-mi palmă...
au răsărit între căile noastre
uitarea, toamna și petalele
triste ale primăverii.
poezie de Raluca Ștefania Mihai
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Punct de fugă
Jos la răscruce, gata de ducă
Ce mă mai ține, mă tot hurducă.
Dorul atârnă frunză săracă,
Dragostea vine, dragostea pleacă
Prind, ca din palme, să se răsfire
Cioburi păstrate în amintire
Ca o minciună consolatoare,
Vremea mă ninge, clipa mă doare...
poezie de Adrian Erbiceanu din De la Anna la Caiafa
Adăugat de Era_noastră
Comentează! | Votează! | Copiază!