+gheorghe +cr[ciun

Unde e casa?

Din fiecare casă sunt gata să plec
sub al oglinzilor tainic înec,
pot pleca oriunde, dar mai ales nicăieri
ori, poate sub arcada zilei de ieri.
Gol, zvârlit în frigul cumplit
Daţi-mi măcar poeziile cu care-am venit,
desperecheate, purtate, oricum,
daţi-mi sonetele mele de fum!
Daţi-mi măcar de pe margini de farfurii,
rimele ultimei poezii
şi daţi-i poetului, din blidul de prânz,
fructele ce pentru voi le-a plâns!
Unde e casa
cu paşii din urmă şi cu mireasa,
gata din drum să mă-ntoarne?
O simt şi de lacrimi
mi se albeşte
Scheletul, sub carne...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crâşmare!...

Mirată luna mă priveşte
Că-n crâşmă iarăşi mă găseşte
Şi-ntreabă stelele pe rând
De ce mă-mbăt şi până când.

Întunecat eu rătăcesc
Prin cârciumi beau, mă ofilesc
Iar tu prietenă şi-acum
Senină mergi pe-acelaşi drum.

Prieteni din copilărie
Zburdăm pe deal şi pe câmpie
Şi stând de vorbă nopţi întregi
Mă bucuram că mă-nţelegi.

Surâzătoare altădată
Spuneai că draga mă aşteaptă
Acum eşti gata să apui
Şi n-ai nimic, nimic să-mi spui.

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul

Oare veni-vei, idol vieţei mele?
În acest redi eu te-aştept de mult.
Mută-i de-atunci duioasa filomele
Ş-al meu suspin singur eu - l-ascult.

A Florei timp m-au fost văzut aice,
Când al meu trai ca el era senin;
Venit-au timpul auritei spice,
Dar al meu suflet nu-i c-atunci de lin.

Precum pe floare roua-n van o udă,
Când săgetează arsura pe pământ,
Aşa cu plâns nu-mi stâng văpaia crudă
Ce-a mele zile mână spre mormânt.

Aici, o zi sub cea boltire verde,
Ferice-am fost cu tine, dulce-odor,
Iar amu simt c-un aspru chin mă pierde,
Că singurel rămas-am fără de Amor!

poezie clasică de Gheorghe Asachi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este aberant cînd afirmă senin că "fenomenul îngrădirii oficiale a unor valori literare autentice este azi în realitate imposibil". S-ar putea în sistemul său de valori, să fie adevărat. În timp ce vorbea la tribuna Congresului, un Vasile Voiculescu era în puscăria politică, iar un Radu Gyr, condamnat initial la moarte pentru poezia Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane, îsi ispăsea pedeapsa, comutată la închisoare pe viată. Închisorile gemeau de scriitori, intelectuali, muncitori, tărani etc. nealiniati la politica si ideologia comunistă, cei rămasi în libertate construiau societatea socialistă.

Nina Cassian în Un congres al scriitorilor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăpada mieilor

Zăpada mieilor, dar nu mai ninge cu miei,
mieii spânzură-n măcelării,
disecaţi, graţios, ca-n iubire, femei
decupate din dantelării.
Ca ei sunt şi zăpezile: tunse de blana
în care s-ar fi rătăcit clopoţei
dar şi pe ele le subţiază rana
şi nici n-au învăţat să plângă ochii de miei,
disecaţi, graţios, ca-n iubire, femei.
Zăpada e a mieilor şi mieii ai burţilor dumneavoastră
cum durerea e a poetului dar şi poetul e-al vostru,
consumator netrebnic de iarbă albastră
căruia i se clatină rostul
cât încă i se mai văd mâinile străvezii
decupându-se din dantelării,
decupându-se din măcelării...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa ce mi-a rămas,

De clipa ce mi-a rămas mă leg,
Şi-o împart în atomi azurii,
Încercând astăzi să-ncheg,
Din gândurile fluide, timpurii.

Cu clipa ce mi-a rămas,
Încă descopăr comori,
Pe lângă care treceam uneori,
Şi nu le-auzeam al lor glas.

Clipa ce mi-a rămas îmi este destin,
Şi nu pentru mine o ţin,
Ci o preschimb în raze de mai,
Să las moştenire o parte de rai!

În clipa ce mi-a rămas, mă dezleg
de trecut, îmi liniştesc ape,
Şi consimt să fiu tot mai aproape,
De neîmpărţitul şi suveranul întreg!

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Alionte (7 decembrie 2022)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino!...

Singuri nu ştim când
Anii rând pe rând
Au trecut în zbor
Ca un fulg uşor.

Eram doi copii
Zburdând printre câmpii
Printre fluturaşi
Ca doi îngeraşi.

Şi printre floricele
Ades te pierdeam
Căci mereu cu ele
Te asemănam.

Te prindeam de umeri
Dacă te găseam
Trebuind să numeri
Când te sărutam.

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

Mamă, cuvânt sfânt,
Lumină ce mi-ai fost pe acest pământ,
Din gândul meu la tine sus,
Altar imi fac, dar nu-i de ajuns!

În amintirea noptilor albite,
Când prunc fiind, tu mă vegheai duios,
Şi pentru toate clipele-ţi jertfite,
Eu iţi aduc al meu prinos,
Dar nu-i de ajuns!

Cu calda ta iubire am crescut,
Iar anii peste mine au trecut,
Ca dulcea adiere a unui vânt,
Şi daca astăzi sunt ce sunt,
Recunoştinţă-ţi datorez, măicuţa mea de sus.
Dar nu-i de ajuns!

Nimic în astă lume nu e de ajuns,
Pentru atâtea lacrimi ce s-au plâns,

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Alionte (14 aprilie 2021)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ulise

Aşa cum mă-nvăţară mai vechii şi mult vechii,
muiericele glasuri când îmi doboară grechii
mi-astup cu ceară scoicile, două-ale urechii,
pereche doar cu luna, altfel duşman perechii.
De un catarg, la prova, mă las legat în rafii
şi goalele sirene cu pâcle dulci, de sta fii
în carne-mi toarnă unghii, ca în arginţi, zarafii
dar sângele îmi urlă în trup: fii surd, aşa fii!
S-ar tăvăli-ntre cipreşi şi-n coşuri mari cu peşti
cu solzi încă-n vibrare sărmanu-mi trunchi şi-aceşti
bărbaţi albind sub pulpă năvoadelor cereşti.
Pot să-i întorc din pofte, cu caste prevestiri,
spre cele ce ne-aşteaptă mişcând lopeţi subţiri,
la ţărmul de departe al Singurei iubiri

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urmînd cu studiul ce mi-era foarte cu greu pentru că nu eram deprins cu studii grele şi compuse de mai multe feluri de cărţi pentru care în această clasă rămăsei repetent şi în anul şcolastic 1869-1870 în care la ecsamen ieşii şi trecui în clada IV unde găsii pe camaradul meu rămas repetent şi trecând prin mai multe studii, precum am lucrat cu mîna mea mai multe harte de geografie între care cele mai principale este descrierea judeţului Ilfov şi harta Africii, tot în această clasă am scris şi fizica, ce pînă atunci nu era încă pusă sub tipar. Astufel petrecui pînă la anu şcolastic 1870-1871 primăvara, când de Paşti cursu fu întrerupt ca dupe obicei puindu-se vacanţie.

Gheorghe Nicola Stoian-Ogrineanu în Cronica din Bechet. De neamul Ogrinenilor (1974)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!