Poezii despre na fost sa fie, pagina 15
La Colț
Mult am mai fost eu pus la colț, în genunchi:
« Bogza Gheorghe, de ce nu deschizi gura, de ce taci?.
Treci la colț, în genunchi, pe coji de nuci! ».
E drept, nu prea învățam la istorie.
Dar și istoria, mai apoi, cât m-a pus la colț!
« Geo Bogza, de ce nu închizi gura? de ce nu taci?
Treci la colț, în genunchi, pe coji de nuci! ».
poezie celebră de Geo Bogza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Poemul invectiva si alte poeme" de Geo Bogza este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Învins !
De mult înstrainatul
De-abia ce ti-a sosit,
Asterne-i, mama, patul
Sa doarma dus baiatul
Bolnav si obosit!
Batu el multa cale
De când te-a parasit...
Învins de dor si jale
Pe prispa casei tale
Se culca obosit...
Ci nu-ntreba: pe unde
A fost si ce-a gasit?
El rana-si va ascunde
Si nu-ti va sti raspunde
Decât: - Sunt obosit..
poezie celebră de Șt.O. Iosif
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crucea vieții
De ți-ar fi Crucea prea grea,
Nu poți renunța la ea.
În ea este viața ta,
Ce-ai primit-o cu soarta.
S-o porți în sufletul tău
Cât ți-a menit Dumnezeu
Și-n cugetul de creștin
Ce ți-a fost scris în destin!
Cu sufletul fără chip,
Călător pe-aripi de timp,
Roagă-te la Tatăl Sfânt
Să-ți străjuiască mormânt!
Maria Filipoiu
poezie de Maria Filipoiu din Poezie ortodoxă
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E tristă lumea fără voi...
E tristă lumea fără voi,
Fără un zâmbet sau un vers,
Unde-ați plecat străini, șuvoi,
Prin ce tărâm de Univers?
Pe coarda timpului pierdut
Zburați spre cerul înstelat
Și ce-ați avut de străbătut,
Rămas în urmă, izolat.
Ne este dor de tot ce-a fost,
Cenaclul l-ați mutat în nori
Iar noi ne zbatem fără rost
Pe un Pământ plin de ninsori.
poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copil brunețel
reminiscence
Eu voi muri într-o noapte pentru că urăsc inexistența soarelui. Răsăritul care va urma se va întâmpla fără mine, născând o zi de douăzeci și trei de ore, cea de-a douăzeci și patra voi fi luat-o să o duc
într-o stea, să o populez cu cele șaizeci de minute în care am fost fericit cu tine în toți anii pe care i-am trăit împreună.
poezie de Sorin Stoica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lângă fericire
Dragă Kitty azi sunt aproape fericită
Eșafodu-i gol Toți călăii au fost trimiși
acasă în șomaj tehnic Vor primi aceeași
leafă Însă nu vor mai ucide pe nimeni
Se pot orienta spre alte meserii Profesori
doctori sau țărani Îl tentează primele Dar
așteaptă o ofertă și din satul lor natal
Fantomele de la cimitir au închinat toate
steagul
poezie de Costel Zăgan din Contrajurnalul Annei Frank (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vibrație
Îți port numele în respirația mea,
ca o taină răsărită în inimă,
o lumină-n piept, tresărind pentru tine.
Tu ești acea vibrație surdă,
nepătrunsă de priviri ori cuvinte,
o mângâiere ce-mi șoptește dinlăuntru
toate visele tale.
Și-n fiecare respirație te chem,
să-ți sărut gândurile,
amintindu-ți că ai fost mereu
parte a existenței mele.
poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din nou, noi
Bun, dar cu noi cum rămâne?
Ei au fost mari, tragici, sfinți...
Ei au mâncat pâine,
părinților noștri le-au fost părinți.
Dar noi, dar cu noi?...
Lor le-a fost frig, au pătimit,
au mers prin zăpadă, prin noroi,
au murit și s-au nemurit.
Noi trăim, cu noi cum rămâne?
S-a hotărât ceva? S-a hotărât?
Când anume și ce anume?
Suntem, dar ne este urât!
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scriptură
Să ieși în afară, să nu mai fii, să nu și nu,
ca și cum nici n-ai fi fost.
Efortul și munca de atunci și de acu,
e pasăre fără zbor, fără rost.
Bătrânul doarme-n risipire.
E pescuit de sub pământ
de undițele din nadire
ale copacilor planând.
Ceva din carnea lui se face sevă,
șarpe și măr;
un fel de-a fi Adam și Evă,
hrană goniților din adevăr.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pierdută maică
Am mai venit la tine, pierdută maică mare,
Să-ți facem poze multe, c-un aparat ciudat.
De-a cărui fulgerare, așa cum știi, se moare,
Icoana ta, măicuță, deodată-a lăcrimat.
Că ți-ai crescut copiii și-au fost, cu toții, șapte,
O săptămână-ntreagă, în fiecare zi,
Și-acum te uiți, măicuță, de dincolo de noapte,
În cea din urmă vatră a patriei pustii.
(...)
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar