Poezii despre fior, pagina 14
Puterea macilor
Pete de roșu în lanul de grâu...
lungi tulpine leagănă corola de mătase purpurie,
macii se leagănă elegant și cu bucurie.
Șoapte de vânt îndeamnă amanții
cu pasiune și ardoare să se iubească
cât timpul încă există sub bolta cerească.
La margini de drumuri,
înflăcărați stau macii ca soldații
fior de mângâiere inimilor rănite să doneze
și cheamă Demetra, cu a sa energie maternă
de disperare să le elibereze,
cu somnu-i dulce durerea să îndepărteze.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-as inventa
Nu stiu de inima-i calda, rece
De o strang poate doru-i trece
Stiu ca orice ar fi, as suporta,
Dar de nu existi, te-as inventa.
Nu stiu de ploua sau ninge,
De viata se naste sau stinge
Stiu ca atunci in vremea rea,
De nu existi, te-as inventa.
Nu stiu de am dor sau fior,
De ma inalt sau de cobor
Stiu ca orice s-ar intampla,
De nu existi, te-as inventa.
poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-as inventa
Nu stiu de inima-i calda, rece
De o strang poate doru-i trece
Stiu ca orice ar fi, as suporta,
Dar de nu existi, te-as inventa.
Nu stiu de ploua sau ninge,
De viata se naste sau stinge
Stiu ca atunci in vremea rea,
De nu existi, te-as inventa.
Nu stiu de am dor sau fior,
De ma inalt sau de cobor
Stiu ca orice s-ar intampla,
Dar de nu existi, te-as inventa.
poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 131
Te porți tiranic, ești la fel de rea
Ca orice chip considerat frumos,
Căci știi ce mult te vrea inima mea,
Ești giuvaerul cel mai prețios.
Dar totuși unii zic când te privesc
C-al dragostei fior nu-l simt deloc;
Să spun că se înșală nu îndrăznesc,
Numai părerea mea pot s-o invoc.
Și să fiu sigur că nu jur greșit
Mă tot gândesc la tine și oftez,
Apoi mărturisesc însuflețit
Că neagră ești, dar eu te luminez.
Și de fapt neagră e doar fapta ta,
De-aceea mulți te vor calomnia.
poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Candid
Domnul acela din oglindă livid
De-o veșnicie mă privește candid
Ce are cu mine, să dorm nu mă lasă
Sora mea mâine este mireasă
Parcă adoarme și cade în unde
Și somnul l-ar duce și nu are unde
Îl spală zefirul și iar se întoarce
De-o veșnicie mă privește și tace
Oglinda în care trăiește se sparge
Și el se împarte în zeci de catarge
Pe mările lumii plutind fără zor
Ca visele noaptea în somn un fior
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Covor de frunze ruginite
Sfios, călcam pe frunze ruginite,
Ce este-al toamnei nesfârșit covor,
Trăiam în melancolicul decor,
Un timp ascuns în gânduri regăsite.
Se scurge vremea încet, pe nesimțite,
Iar clipele dansează-amețitor,
Că noi simțim al toamnei drag fior
În inimile noastre răscolite.
Ca doi copii ne ținem azi de mână
La fel cum am făcut și-n alte dăți,
Ești vraja reîntâlnirii și stăpână
Ce-alungi neliniști și singurătăți.
Un murmur de izvor dintr-o fântână,
Cu setea de dorințe, când mi te-arăți!
sonet de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știam
Știam că mă iubești, prea bine,
Nu mai era demult o taină
Și-n seara clipelor puține,
Ți-am sfâșiat... ultima haină.
A fost un gest de bucurie,
De pasiune... sau răsfăț,
Când în a nopții feerie
Am vrut iubirea să te-nvăț.
Azi poate... amintirea-i dusă,
Atunci ardeai... ca o văpaie,
Erai de-amorul meu răpusă
Pe canapeaua din odaie.
Știam că mă iubești, firește,
Și te-am iubit... năucitor,
Când pică stelele, orbește,
Pe trupul tău... ca un fior.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ruga rugii
Când pășesc prin rugi de stele care cad în pajiște
Aducând de unde știu, gând din gând, o dragoste,
Sunt atent să n-o atingă-n visuri un rebel fior,
De-o atinge să fiu, Doamne, îngerul ei păzitor.
De m-or judeca vecinii sau cei cu ochii sașii,
Privesc pașii mei din urmă presărați cu poezii,
Privesc stelele prin ruga rugii busuiocului
Cu agheasmă să-mi sfințească sufletul norocului.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muza
Poezii voiam să scriu,
Dar mintea mi-era confuză
Mi-am dat seama într-un târziu
C-am nevoie de o muză.
Și-atunci te-am văzut pe tine
Singurică, singurea
Și ți-am zis cu șoapte line,
Nu vrei să fii muza mea?
M-ai privit un pic surprinsă,
Îndelung m-ai măsurat
Și de un fior cuprinsă
Mi-ai zâmbit și-ai acceptat.
De-atunci mă inspiri întruna
Cu-ale tale fantezii,
Stând cu tine întotdeauna
Am uitat de poezii.
poezie de Octavian Cocoș (28 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miezul nopții
Aud miezul nopții, ultima bătaie
se oprește-n suflet pe un prag de dor,
un fior năvalnic inima mi-o taie
te zăresc ascunsă-n geana unui nor.
Dar dispare norul, cerul își întinde,
dintr-o zare-n alta, marea de senin,
cerne-alene luna raze tremurânde,
apărând măreață pe un vârf de pin.
Și mă duce gândul, peste râu, la tine,
dar un vad găsi-voi, ca să pot să-l trec? -
râul e năvalnic, nu-l trece oricine,
dar m-arunc în apă, chiar dacă mă-nec!
poezie de Corneliu Neagu din Tăcerea din adâncuri
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!