Poezii despre fior, pagina 13
Liliacul a înflorit
A înflorit liliacul, floarea florilor,
Ea este leacul pentru cei
Care iubesc cu multă
Patimă, dragoste și dor.
Liliacul, frumoasă floare
Care înflorește pe meleagul meu,
El este ca un soare,
Care luminează chipul tău.
Mirosul lui îmbătător
E ca un vânt cald de primăvară.
El e ca un dulce fior
Care îți face viața mai ușoară.
Liliacul din nou a înflorit
Și s-a îmbrăcat în alb,
Parfumul lui s-a răspândit
Peste frumosul meu meleag.
poezie de Vladimir Potlog (2 mai 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fior
Răcoarea primăverii
se lasă peste noi
chiar la lăsarea serii,
când ne simțim mai moi.
Ne trec fiori plăpânzi,
din cauza brizei pare...
Seara, cu ochii blânzi,
pornește o întâmplare.
[...] Citește tot
poezie de Pleșa Dragoș Florian din Poezie
Adăugat de Pleșa Dragoș Florian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eros
Măști! Măști! Lui Eros chipul să-i astupe:
Cine îndură fața-i ce dogoară,
când el, asemenea solstițiului de vară
primăvăratecul preludiu-l întrerupe.
De vorbă stai și brusc, fără să vrei,
e altfel totul, grav... Un strigăt... dus..
Și deodată-aruncă peste ei,
precum un naos, un fior nespus.
O, pierdut, deodată, o, pierdut!
Iute-mbrățișează cei divini.
Viața-ntoarsă-i, soarta s-a născut.
Și-un izvor se vaită-n adâncimi.
poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii (1906-1926), Desăvârșite, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul amantelor ce mor ( Macedonsckiană)
E vreme-amantelor ce mor
În mari orașe, ori în sate,
Ce-s azi ca niște flori uscate,
Uitate-s clipele de-amor.
În căsnicii demult blazate
Doar rar se simte vreun fior,
E vremea-amantelor ce mor
În mari orașe, ori în sate.
Și când pe-al vieții lung covor
Rămân iubirile ratate,
Iar altele, de tot, uitate,
Salvarea este în umor!...
E vremea-amantelor ce mor.
rondel de Mihai Haivas din Tangoul pontelor în pas de vals (2010)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu oarecare fast
chiar acceptase să moară în sfârșit
dar să nu i se dicteze de către cineva
și așa a sărit de pe patul aranjat
pentru o moarte demnă de un om
un fior cald îi străbătu corpul veșted
primise firicelul de viață și el a fost
la timpul potrivit pentru întoarcerea
din drum fără să se gândească prea mult
totul a fost mascat de o furie calculată
jucase teatru și ceilalți s-au supărat
de falsa lui moarte regizată ca un film
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-mi invidia muzele care plâng
Muze dănțuitoare sunt oriunde
dar mai multe sunt în codrii României.
Ridică ochii la cer, le vei vedea,
le vei atinge cu sufletul pur.
Ai simțit mirosul brazilor
după care eu am tânjit o viață?
Ai auzit ciripitul privighetorilor de dimineață?
Ce dulce fior! Un izvor
șipotind printre pietre, cu dor
sub soare blând licărind.
Nimic mai sfânt.
Armonie pentru spirit,
mângâieri pentru suflet,
o mână de țărână să mai simt.
poezie de Lidia Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O carte, două cărți
Mai erau din patru, trei
Una își luase zborul
Fericit el, cititorul
Dumnealui și dumneaei
Și de-acolo mai departe
Sufletul e mai ușor
C-un imbold sau un fior
Redescoperit în parte
Numai prețul cât disprețul
Toată lumea e o boală
Iar dintr-o cutie goală
Scoți o pildă. Sau județul
Și-am plecat. Și-am să revin
Însă banul tot lipsește
Dacă fosforul la pește
E mai mult, eu mai puțin
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Trandafirul toamnei
Petalele se sting ușor,
Mai tare se ascute spinul,
Albit, într-un pudrat decor
A sărutat brumei veninul.
Roșu, înflăcărat covor
Așterne peste timp destinul,
Petalele se sting ușor,
Mai tare se ascute spinul.
E rece, nu suportă frigul,
Privind, mă trece un fior:
Se duc și anii mei în zbor,
Învăluie încet suspinul,
Petalele se sting ușor...
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul stelelor ce-așteptă
În lumea stelelor ce-așteaptă
Se spune că am fost iubit
De-o frumusețe înțeleaptă
Născută-n nori de labirint.
A fost odată ca o șoaptă
Și-s mulțumit că m-am trezit
În lumea stelelor ce-așteaptă,
Se pare că am fost iubit.
****
Și am primit ca drept răsplată
Fior în pieptu-mi biruit
De la visatul chip de fată
Ce prea ușor s-a risipit
În lumea stelelor ce-așteaptă.
rondel de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puterea macilor
Pete de roșu în lanul de grâu...
lungi tulpine leagănă corola de mătase purpurie,
macii se leagănă elegant și cu bucurie.
Șoapte de vânt îndeamnă amanții
cu pasiune și ardoare să se iubească
cât timpul încă există sub bolta cerească.
La margini de drumuri,
înflăcărați stau macii ca soldații
fior de mângâiere inimilor rănite să doneze
și cheamă Demetra, cu a sa energie maternă
de disperare să le elibereze,
cu somunu-i dulce durerea să îndepărteze.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!