miros

Îţi poţi închipui, cititorule, o lume formată numai din parfumuri, duhori, miresme? Îţi poţi închipui un om care nu cunoaşte viaţa decât mirosind-o? Ţi-ai dat seama că vechiul şi noul se pot distinge prin miros, că orice cută a trupului tău e un receptacul de miresme şi că totul în lume are o amprentă olfactivă? Ştii că fiecare om este un parfum inconfundabil, că parfumul tău te poate face anonim sau irezistibil?

Patrick Suskind în Parfumul (24 aprilie 2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată se umplu locul de un miros aşa de frumos şi strein, cum nu mai mirosise oamenii locului aceluia. Atunci toţi într-o glăsuire strigară: "Să ne trăiască doamna şi împărăteasa noastră", iară ea, fără a se mândri, se trase din naintea împăratului cu totul smerită şi se aşeză lângă soţiorul ei. În calea ei, începu a curge de printre încreţiturile hainei sale mărgăritare, de umplu locul; iară mesenii, cu buni, cu proşti, se plecară şi le adunară.

Petre Ispirescu în Broasca ţestoasă cea fermecată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O nouă primăvară a venit

O nouă primăvară a venit.
Dar tot ninge ca în miez de iarnă
Şi florile au înflorit,
Dar parfumul lor au miros de armă!

O nouă primăvară a venit.
Dar pământului parcă îi este teamă să înverzească,
Ca nu cumva să fie rânit.
De o armă rece omenească!

O nouă primăvară a venit.
Şi trebuie să fie frumos, cald şi bine,
Dar cineva pe pământ a hotărât!
Venirea primăverii s-o amâne.

poezie de Vladimir Potlog (9 martie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul satului

Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei.
Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.
Aici orice gând e mai încet,
şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,
ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,
ci adânc în pământ undeva.
Aici se vindecă setea de mântuire
şi dacă ţi-ai sângerat picioarele
te aşezi pe un podmol de lut.

Uite, e seară.
Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,
ca un miros sfios de iarbă tăiată,
ca o cădere de fum din streşini de paie,
ca un joc de iezi pe morminte înalte.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi în mişcare - a căuta, a cerceta, a nu găsi sau mai exact a nu găsi încă - nu este o stare de rău, ci promisiunea fericirii; poate chiar asta înseamnă fericirea. A călători reprezintă pentru viaţa consumatorului o plăcere mai mare decât a ajunge la destinaţie. Sosirea are acel miros stătut de capăt de drum, acel gust amar de monotonie şi stagnare. Consumatorul este o persoană condamnată la mişcare pentru eternitate.

Zygmunt Bauman în Globalizarea şi efectele ei sociale
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce să refuz

Ce să refuz şi ce să mai accept?
Toate cuvintele miros a moarte
bat clopotele-amurgului în piept -
mirosul lor, copile, ne desparte!

Încep o floare şi-o termin în zori
mi-e îngerul bolnav şi mă refuză
dă-mi, Doamne, plânsul unei mari candori
şi dă-mi ninsoarea pruncilor pe buză!

Dar nu mai sunt cuvinte ca să spui;
o spadă se sfărâmă între oase -
mi-e îngerul bolnav şi boala lui
în cerul tot a moartea mea miroase...

poezie de Gheorghe Istrate
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vânt de toamnă

Încep vânturile toamnei: nori albi în zbor.
Iarba şi frunzele se ofilesc: trec cârduri de gâşte spre sud.
Toate orhideele-s în floare: miros delicat de crizanteme.
Mă gândesc la frumoasa mea doamnă: n-o pot uita niciodată.

Barcazul-pagodă traversază râul Fēn.
În mijlocul curentului: valuri albe.
Lăutele şi tobele ţin isonul vâslaşilor care cântă;
În mijlocul festinului şi-al bucuriei, vin gânduri negre;

Anii tinereţii – cât de puţini!
Bătrâneţea – cât de implacabilă, cât de aproape!

poezie de Împăratul Wu,156-87 î.e.n, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jur

Ai dat iubirii un nou început,
Atunci când eu voiam s-o-nchei,
În jur miros de flori de tei,
Şi dragoste în ochii mei,
Eşti chiar cum nu am mai văzut...

Şi poate tu nu m-ai crezut,
Când ţi-am şoptit că te iubesc,
Mi-ajunge doar să te privesc,
Cu un sărut mă multumesc,
Chiar am găsit ce am cerut...

Vreau să te chem, simt că sunt mut,
Tu stai în flori, mă chemi acolo,
Picioarele mi-au împietrit,
Te-ndepărtezi de mine Lolo,
De ţi-am greşit, jur că n-am vrut!

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte macabră

O fată tânără macabră din fire
Se plimbă uneori, noaptea-n cimitire.
E preferabil să te plimbi la un capăt de gând,
Sub un miros de ceară sfântă ca un bălsământ.
Simţi-ntr-o noapte că inima-i se strânge,
Când o voce-i spuse: sunt vampir, sug sânge!
Dar fata nu-i răspunse şi îşi văzu de treabă
Deşi-n sinea ei uimită, sincer se întreabă:
Ce-o vrea acum şi ăsta, să-ncep să îl aplaud?
Eu sug, şi chiar frenetic, dar totuşi nu mă laud.

poezie satirică de Stelian Platon (15 septembrie 2013)
Adăugat de Stelian Platon
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşi în eternitate

Cu tine soarta mi-a zâmbit,
în primăveri la rând am înflorit;
de mă trezesc din vis plângând,
eşti floarea albă a fiecărui gând.

Plesneşte verdele-n zăvoi,
potecile miros suav a ploi;
la moara veche valuri clipocesc,
iubeşte-mă aşa cum te iubesc!

În păr mi-a nins cu puf şi stele,
eşti raza caldă-a visurilor mele
ce tainic faţa mi-o-mpresoară
şi gura-mi este ca o azimioară.

poezie de Lusiana Drăguşin (25 martie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăguşin
Comentează! | Votează! | Copiază!