Poezii despre citat joaca, pagina 11
Cuvânt înainte (poezie pentru copii)
O carte de poezie
S-o citești și să tot fie,
Poezia-i sărbătoare
Are curcubeu culoare.
Bucuria de copii
Are multe poezii:
Unde îi copilărie
Vei găsi și poezie.
Pentru copii, e sărbătoare
Este lumii încântare,
Toată lumea-lumea vie
Are-n ea copilărie.
Le-am scris astăzi la copii
Un buchet de poezii:
Poeziile sunt mici
Cu... căței, și cu pisici.
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul I (2008)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copii și copilărie
Lângă mamă, lângă tată, copiii repede cresc.
Își trăiesc copilăria, joaca mult o îndrăgesc.
Cât este ziua de mare, picioare nu odihnesc.
Aleargă și sar întruna, bucuroși se hârjonesc.
Unul cade dar nu plânge. Singur cu puterea lui,
De la pământ se ridică, urcă scara timpului.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare neexpediată
Frate, ce mai face mama, a ieșit de sub zăpezi?
Tata mai înjură floarea, adulând copacii verzi?
Ai mai fost pe la morminte, lumânări le-ai mai aprins?
Sau le-a măturat furtuna, ori tăcerile le-au nins?
Plânge mama, când ne vede cum ne dezrădăcinăm,
Fiecare-n altă lume, peste lacrimă călcăm.
Și ce crivăț ne desparte și ce iarnă-i între noi!
Nu ți-e frig de-atâta ură? Am rămas numai noi doi.
N-am avut copilărie, te-am crescut, te-am apărat
Și-a plâns mama dând în mine, când de tine am uitat.
N-aveam timp de joacă, frate, parcă n-aș fi fost copil-
Te aveam pe tine-n spate, tu iubit, eu în exil.
Suspinam în versuri, noaptea, adormind în zori pe-o stea,
Era clipa mea de joacă, mă jucam în lumea mea.
Și acum arunci cu vorbe, curge sânge când te-aud.
Cât erai de vulnerabil și acum,. cât ești de crud!
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne jucăm de-a amanții
Este o joacă interzisă,
Tu mă rogi să te iubesc,
Eu te rog să mă iubești.
Tu-mi dezbraci scrisul,
Eu îți dezbrac vorbele
Și ne ascundem după poezie.
Rimele au forme rușinoase,
Atenționare pentru pudici,
Și fiecare strofă seamănă cu-n pat
Iar întreaga poezie pare
O noapte nesfârșită de amor.
Mai vreau?!
poezie de Any Drăgoianu din Prin păcate, împreună (2008)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Geometria iubirii
adie iarba șăgalnică în joacă
eu caut buze de fată
cu ochii plini de tainic foc
făclie vie în lumea asta fără de noroc
neprihănită făptură cu buze de mură
risipești despărțiri
aduci chemări ce ard aprins
în lumea asta fără de cuprins
azi pier în ochii tăi
atât de mari, întrebători și temători
în mângâieri ce curg, ce dor
pe malul dezgolit al sufletului
cuvintele curg, împetind rădăcini
pe trupul de jad
în geometria pură a iubirii
un unghi cosinus cu sinus, face...
offf, iar m-am încurcat la măsurat
eram atent la sărutat
ce buze dulci, de fată preacurată
ce am sărutat odată, într-o joacă
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cimitir
La câte morminte sunt în mine
Nu evadez din mreja lor.
Cine mă regăsește mă îmbie
Să gust din sfânta tămâie
Și fundament de biserică, să torn
Iar eu, copil, ce-mi plâng joaca
Din tot ce-i viu și e neviu
Eu cunosc, eu simt arta
Să fug cu apa prin pustiu.
Poate că altădată, din iubire
Aș face cimitir de cimitire...
poezie de Cristina Vrâncean (25 ianuarie 2012)
Adăugat de Cristina Vrâncean
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
jack d.
mă ucide de azi-noapte
cu un citat alcoolic -
"somnul e o experiență a morții".
înclin să-l contrazic,
dar atunci când dau un spațiu mai jos
(ca o fatalitate cu autocorector),
apare un somn lângă altul,
doi întinși,
ca un dublu mormânt care respiră,
fără să știe,
prin 4 plămâni ai pronumelor
anonime
încă.
inițial am crezut
că este un parteneriat bezmetic,
așa cum se întâmplă
cu adresele care se trezesc alături
[...] Citește tot
poezie de Corina Dașoveanu din Patru interzis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Faptele rele se fac mai ușor
Înainte ca jumătate din binele pe care plănuiam să-l fac
Să-l fi făcut, zilele bătrâneții m-au îmbrăcat în promoroacă;
Dacă-aș fi vrut să fac rău, n-aș fi fost ajutat de înger, ci de drac
Și răul l-aș fi făcut în întregime și mi-ar fi rămas și timp de joacă.
poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă de copil
Sunt o fetiță veselă, frumoasă
Ai mei părinți sunt medici renumiți
Într-un spital, însă, când vin acasă,
Mă iau în brațe foarte fericiți.
Deși sunt obosiți, că nu-i o joacă
Să vezi ce boală are fiecare,
Îs fermă-n ce vă spun și o să-mi placă
Să fiu tot doctor, când voi fi mai mare.
De ce-am decis să fiu tot doctoriță?
‒ dorința asta-n timp se înfiripă! ‒
Am printre jucării o veveriță,
Pe care-am vindecat-o de o gripă.
Părinții mei îmi povestesc mai multe,
- eu sunt din ce în ce mai curioasă! -
Că trebuie să scrie, să consulte...
Iar boala-i, uneori, contagioasă.
La început nu am știut ce-nseamnă,
Însă de-o vreme vin mai rar acasă,
[...] Citește tot
poezie de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acesta e un hering
acesta e un hering, acesta-i un caras
dar n-o să știi vreodată din care ți s-a tras:
de la un țipțer sau de la vreun șef obscur,
nepotul lui Arvinte care-l chema Artur
și te trezești apoi citat la DNA
când nu poți să mai zici: - S-a întâmplat ceva?!
și te sucești pe scaun și răsucești cuvinte
și de la cap la coadă și invers cap compas
că uiți ce-ai vrut să spui și uiți unde-ai rămas,
iar procurorul zice: - Îl vezi pe-ăsta ce minte?
și te poftesc în dubă și-ți dau cătușe noi
și nu poți să refuzi că azi e zi de joi;
nevasta te așteaptă cu vinul pus la rece
și tu împarți celula cu încă alții, zece!
pledează avocații și trag sforile pentru
bunăvoința care să vină de la centru;
aceasta se petrece în biata noastră urbe
că n-are bulevarde ci doar ulițe curbe
chichițe, dedesubturi cum are orice lege,
un labirint cumplit din care n-ai ce-alege;
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din manuscris (2015)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!