Poezii despre citat joaca, pagina 10
Bătrânețea, un colț îndesat cu nimicuri
știu că nu e bine să te pui rău
cu singurătatea
ca să
nu te stăpânească puterea ei
ai putea să mori din asta
știu
undeva în colțul îndesat cu nimicuri
un păianjen țese din firul nopții
în camera de alături
un bătrân orb joacă șah...
poezie de Teodor Dume din revista Qpoem (aprilie 2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
și orasul care-ti plange pe umar
din nici un gang nu iesi singur
ți se mai atarna o poveste
strazile-nnoptate se strang
se fac de marimea unei batiste
pe care o strangi in pumn
ai vrei s-o arunci
dar unde se mai strang toate lacrimile
și uite ca in carouri
o gâscă joacă șotron
poezie de Luminița Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Topirea zapezilor
mă curtează primăvara
într-un istovitor ritual al culorilor
știu doar că topirea zăpezilor
descoperă multe amintiri
dezghioc din femeie copilul
să găsească căluțul de tablă în joacă
în ropotul nezăgăzuit al timpului
copita ruginită poartă aromă de ghiocel
poezie de Codrina Verdes
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna
Mândra iarnă norii îi cerne
Peste satul de poveste
Stratul alb timid se-așterne
Peste case, peste creste.
În curțile ce par adormite
Fluturii de zăpadă joacă,
Casele de ger sunt amorțite
Și mantia albă o îmbracă.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (3 decembrie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Joc și armonie
Cu ochii-ți lucitori ca două stele,
Cu gâtul fin și umerii tăi goi
Stârnești în mine pasiuni rebele,
Mă faci să te urmez cu pași vioi;
Sunt sânii tăi ca două stânci semețe
Țintind spre zări cu vârful lor domol,
Le place-n decolteu să se răsfețe
Și-mi răvășesc al gândurilor stol;
Ești toată un parfum și o chemare,
Ești floarea înflorită de curând,
Privirii mele ești o desfătare
Și ești o bucurie pentru gând.
Și cum pășești așa surâzătoare
Și sigură pe frumusețea ta,
Îți place că te simți atrăgătoare
Și știi că asta mă va captiva.
[...] Citește tot
poezie de Marius Coge din Vis și armonie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mesteacănul
Pe mesteacăn, iată,
Sub fereastra mea
Cade argintată,
Mantie de nea.
De pe ramuri grele
Cu omăt pufos,
Tivuri cu dantele
Ciucuri albi au scos.
Blând pe promoroacă
Tihna stele-a nins,
Și-n mesteacăn joacă
Aurul aprins.
Zările coboară,
Împrejur cuminți
Și pe ramuri iară,
Risipesc arginți.
poezie celebră de Serghei Esenin (1914), traducere de Nicolae Peiu
Adăugat de Nicolae Peiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amagire
Cand vreau sa mai schimb ceva,
O virgula ori calea vreunui meteor
Mereu am sentimentul ca deja,
Totul e scris pentru acest popor.
Din fibra noastra de figuri complexe,
In mlastini inotam din vremi apuse
Si ne-amagim: destinul joaca feste,
Din margine de-Atlantic,
ori din salbatici stepe ruse.
poezie de Alex Dospian (ianuarie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumuri
Cetate de veac, prăsilă de painjeni verzi
subt mușchi și scocuri. -
Pe turn între semnele ceasului, gânditor
timpul stă. O vrabie umblă pe-arătător.
Subt bolți de nicăiri nici un ecou.
Părul tău joacă în vântul
pe care 1-am întâlnit ieri în alt oraș
și care ne-a ajuns din nou.
poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce e viața...
Uneori am impresia că
Dumnezeu se joacă
cu mine
și o face dur...
cu toată bunăvoința
trebuie să recunosc că
nu- mi place să fiu
partenerul lui de joc
mereu
mă privește suspicios și
îmi zâmbește ironic
"hai să ne jucăm de-a viața"
mi- a spus într-o zi...
m- a strigat de trei ori
pe numele mic dar
nu i- am răspuns
l-am lăsat să aștepte
așa cum m- a lăsat și el
cand l- am întrebat
ce e viața...
poezie de Teodor Dume (ianuarie 2022)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inocență
Într-o joacă de copil
stai ascunsă și zâmbești
toți aplaudă când râzi
chiar de nu știu cine ești.
Azi alergi în câmp de vise
din cireșe-ți faci cercei
peste timp arunci povara
de a fi cu anii grei
umbra ți-o aduci aproape
pașii tăi mărunți pe ape
ce încă se mai aud
desenează curcubee
pe nisipul cald si ud.
Valurile înspumate
în care vei înota
azi îți par doar stropi de soare
marea toată e a ta.
Într-o joacă de copil
[...] Citește tot
poezie de Marioara Vișan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!