Poezii despre citat joaca, pagina 12
Bazoreliefuri
simt cum ochii tăi
se joacă în corpul meu
și cercetează
și lasă urme pe pielea mea
simt cum ochii tăi
ar sculpta
bazoreliefuri în sângele meu
bazoreliefuri înfășurate incâlcite
prăfuite și contorsionate
simt în ochii tăi cum se cutremură
trupul meu ca o albină în floare
și surâd
poezie de Gabriela Gârlonța din Gabriela Gârlonța,Poezii/ Poems,Editura ADALEX,Sibiu,2010
Adăugat de Gabriela Gârlonța
Comentează! | Votează! | Copiază!
Climate
Dezarmam cu libertatea,
Umileam prin sinceritate,
Uram din instinct,
Dar, mai ales...
Buzunăream viața.
...
Am dat buzna-n viață
Ca-n lanul cu grâu,
Frângerea nu o percepeam
Decât în joacă,
Asediată-s acum
De pâinile lipsă.
...
Prea târziu
Când îmi ridic privirea!
[...] Citește tot
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea
Flori albastre acopar marea
Si ii dau a ei culoare.
Soarele, ce straluceste,
Se-oglindeste printre valuri.
Nisipul alb, ce scanteiaza,
Se saruta lung cu marea.
Pescarusi inoata-n valuri,
Par ca-si cauta cararea.
Norii trec incet pe apa,
Si se scalda-n unda lina.
Vantul pare ca se joaca
Si pe plaja, el suspina.
poezie de Mihaela Baci (februarie 2015)
Adăugat de Mihaela Baci
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Culori și aripi
Ce dor astenic!
Cocorii lăcrimează pe pământ
să țină de cald viselor din vară.
Toamna își joacă propria poveste.
Iar îngerii dansează fără urme
numărând fulgere.
Pe cele din timpul vecerniei.
Anotimpul le-a pătruns în suflet
și culorile dor.
Ploua cu miros de busuioc.
Între așteptare și noua iubire
mă transform în lacrimă
poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-a fost prezis
că voi rupe de la gură și ultima
bucată de friptură ca o durere
de stomac sau ficat suprasolicitat
după încă o înviere simt cerul
care mă strânge și norii nebuni
îmi joacă în fața ochilor negri
de supărătoarea furtună aranjată
ca la pomană și-mi vine să stau
cu ușa încuiată adaug un strop
de poezie în paharul cu vin refuzat
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Această pâine pe care-o rup
Această pâine pe care-o rup a fost cândva ovăz;
Acest vin, printr-un lăstar străin,
A plonjat în fructul lui;
Omul în timpul zilei sau în vântul nopții
A masacrat plantele, a curmat fericirea strugurelui.
Odată-n această lume vinul, soarele verii,
A pătruns în carnea care împodobea vița;
Odată-n această pâine
Ovăzul dansa fericit în vânt;
Omul a stins soarele, a doborât vântul.
Această carne pe care-o rupi, acest sânge pe care-l risipești,
Creează un deșert în vene,
Acolo unde ovăzul și strugurele
Au luat naștere din rădăcină trupească și sevă;
Vinul meu îl bei, pâinea mea o frângi.
[...] Citește tot
poezie de Dylan Thomas, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceas ocolit
Pecete e sărutul de sânge ars pe buze,
cu șoapte fugărite în noapte ca jivine,
în loc de nuferi marea se joacă cu meduze
și atât spațiu rătăcit în timp se întinde pân' la tine.
Drumul gâfâie în praf neștiind tu de unde vii
în paiete iarba tresare aprinzându-și licurici,
numai pe unde au mai trecut pașii tăi cei mici
din care a rămas doar ecoul cu rezonanțe arămii.
poezie clasică de Stephan Roll
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Piața
(stil basarabean)
În spate -Арка* de Triumf,
în față - numai hoti: guvernul,
și, sub picioare, -ntreg Infernul
cu toți românii în genunchi...
În dreapta -Ștefan voievod,
în stânga - parca nici un nume.
Și-n jurul meu -atâta lume!!! -
ș-un glas: - безмолвствует народ**...
*Арка- Arcul **-bezmolstvuet narod- poporul tace-народ безмолвствует citat din Puskin in tragedia "Boris Godunov"«Борис Годунов» (în l. rusă}
poezie de Iurie Osoianu (29 iunie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce spune pădurarul
Luna-i doar licărul unei candele
Luminând în bezna cea opacă.
Cerul înstelat e holul unui castel,
Iar Pământul camera copiilor de joacă,
Unde întreaga noapte copaci bătrâni
Stau și veghează somnul unor ape clare:
Bunicile leagănă pruncii în coveți,
Iar ciobanii au grijă de mioare.
poezie de Vachel Lindsay, 1879 -1931, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Campionatul
Peste câmpul înverzit,
o nepoată și o bunică,
zburdă-n flori de levănțică,
cum nu s-a mai pomenit...
73 de ani a mers,
bunica în astă lume,
nepoata-i spune pe nume,
stăpâne-s pe Univers...
Pe iarba verde și moale,
au făcut Campionat,
la o margine de sat
și au ieșit ca loc... egale...
ȘI fetița-i mândră tare,
că la 6 anișori,
are maci în obrăjori
și se joacă cu-n om... mare...
poezie de Titina Nică Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!