Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

atarna

Poezii despre atarna, pagina 10

Dana Ene

La mulți ani, Femeie!

poetul o îmbracă în cuvinte,
în flori,
în simboluri,
apoi o plimbă
prin lumea lui imaginară.

cerul atârnă deasupra lor
ca un fagure imens
în care stelele eclozează.

o îmbrățișează,
da, o îmbrățișează
dar ea are copii de născut,
semințe de pus la încolțit,
apa de dat în clocot,
pământul de afânat,
viața de luat la picior,
aerul puternic al fiecarei zile
de tras în piept.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

O lume pierdută

paharul vieții e spart sau e gol
vinul atârnă pe jos
în jur, gunoaie, nămol
un suflet plânge în tăcere
mâncat și ros
de gânduri nespuse
pe geam zac lacrimi împietrite
de frigul ce țipă în lume
trec zile, trec nopți
mi-e sufletul o rană sângerândă
ochii mi's acoperiți de lacrimi
sunt suflet bolnav într-o corabie eșuată
pe alt țărm, de mare, de zare
mă scufund în lacrima timpului
strig, totul a pierit aici
aici, doar vântul mai cântă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Toma Caragiu

Capul meu

Capul meu
este foarte mare
mai mare decât jumătatea
neluminată a lunii
cap de tâmpit
și încâlcit
e vina mea
și a lipsei de lumină
ar trebui să-l tai
pentru câtva timp
(mai zice soacra că suntem nebuni)
măcar până la primăvară
ca să mă pot odihni
crede-mă
scap de povară
nu-l mai pot duce
mă plâng
ca Iisus
pe cruce
atârnă rău

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Oana Frențescu

Printre gratii

Printre gratii,
clipele țesute din imagini cu tine
țin trează vraja unui ochi deschis.
Camera goală dansează pe spini,
de fericire.

Pe-o întoarcere greșită a gândului,
lucrurile urâte devin irelevante,
starea confuză se eliberează din ascuns,
cu o voce frântă.

O libertate mă provoacă extatic
dincolo de culori și frunze.
Cuvintele încep să flirteze
ascuțindu-și uneltele tocite de vreme.

Pământul parcă plutește
îndoind punctele de cotitură
spre o alergare în sus.
Luceferi atârnă de grindă,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La ruleta visurilor

toamna se strecoară-n mine cu miros de otavă
la ruleta visurilor mai mizez un jeton
mi-a rămas din vară o speranță firavă
că am să câștig vremuri de bon ton

raze blânde încălzesc emoția suavă
va fi o toamnă lungă în straie violet
cu seminții măiastre ridicate în slavă
fiori mă strâng ca un modern corset

luna mă încurajează cu trena de stele
vise atârnă de ea precum o ghirlandă
veghează noaptea mea și dorurile mele
universului le dăruiesc ca o ofrandă

pe gardul înoptării grațioase zorele
insuflă frenezie în cerebrală glandă

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iarna din sânge

ninge tăcerea pe ramul ce plânge
dezgolit de frunze tremurând în ger
vitralii pictate cu roua din sânge
pământul trimite suspine spre cer.

ninge pe alei cu sensuri interzise
umbre de felinare tremură în viscol
iubirile din parcuri sunt proscrise
de-aș mai iubi un an și încă un secol.

ninge pe biserici cu lacrimi de smirnă
timpul geme bolnav în spital
fericirea lumii de Dumnezeu atârnă
și eu depind mereu de un extaz vital.

cerul îi schimbă culoarea absent
un vis mă străbate cu ritmul cadent.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să fiți iertați...

Știam că mă urâți, dar, chiar de moarte,
n-am avut habar!

C-aveți atâta ură, e trist...
Nu știți și nici măcar nu bănuiți că
Viața unui om nevinovat
A atârnat și mai atârnă de-un fir de păr!

Oare pe omul ce-l iubiți atât de mult
L-ați întrebat ce a făcut?

De-acela pentru care m-ați sacrificat
Deloc nu vă-ndoiți?

De cuget, de păcat e sigur, nu vă pasă
Dar nu uitați:
Pe Dumnezeu, nu veți putea să-l înșelați!

Și totuși, am să mă rog la Dumnezeul meu
Să fiți iertați!

poezie de (27 decembrie 2014)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 10 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Crochiuri de iarnă

plânge iarba sub zăpada avidă
plânge pădurea tremurând în ger
sloiuri atârnă de natura lividă
nu ne mai zâmbește soarele pe cer.

iarna s-a înfățișat cu tolba plină
de ninsori de viscole de înghețuri
dar printre nori răzbate o lumină lină
este steaua care poate să-nfrunte cețuri.

n-am ce să fac iarna își intră în drepturi
aduce și magia sărbătorilor cu ea
se bucură copii reverberează-n piepturi
colindele prin care vorbește dragostea.

învăț să suport iarna ca pe-o necesitate
bacterii și viruși vor pieri din cetate.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Barbu

în primul fulg

mătasea cerului croindu-mi cămașă bleu
cenușie
pun doar marinul respirației înserării
săvârșind-o
simplu, ca un gest cu mâna
pentru tine, femeie promisă!…

luminătorii îi prefac în cârlige, de fiecare
va atârna ceea ce nu voi reuși
să fac pentru tine, femeie-dor… stai așa
doru-i neutru, chiar prea neutru și numai
iminența întâmplării – o simt – îl va sfărâma
ca pe un gând opus. iată
sunt un drum spre tine!

gol ca în prima zi
mă va recompune atom cu atom
drumul acesta rostogolindu-mă
azi fulg

poezie de
Adăugat de Mariana FulgerSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Dalb conjugal

Îmbătrânim femeie, ne trece anotimpul,
Și dacă la ferestre cad fulgi, ne vor albi
Privirile pierdute și moarte în răstimpul
Neconjugării noastre la verbul a iubi.

Îmbătrânim femeie, ne trece viitorul
Și la ferestre bocnă de vis vor atârna
Dalbele flori de gheață, șoptindu-și plugușorul
Înconjugării noastre la verbul a ierna.

Întinerim femeie, ne vine dor de noi
Și la ferestre ochii nu se mai pot uita
Căci îi orbesc nămeții, dând recea notă doi
Reconjugării noastre la verbul a ierta.

poezie de din Suflet la troc (2013)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 10 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook