Serioase/triste despre l�sa�i copiii s� g�ndeasc�, pagina 10
Tatãl tânãrului Fergusson, un viteaz cãpitan din marina englezã, întovãrãºise pe fiul sãu încã din cea mai fragedã vârstã, la primejdiile ºi aventurile meseriei sale. Acest vrednic copil, care pãrea sã nu fi ºtiut ce este teama, vesti în curând o minte vioaie, o inteligenþã de cercetãtor, o remacabilã înclinaþie cãtre lucrãrile ºtiinþifice, în afarã de aceasta arãta o dibãcie puþin obiºnuitã de a ieºi din încurcãturã; nu a fost niciodatã stânjenit de ceva, nici chiar sã întrebuinþeze pentru prima oarã furculiþa, lucru la care îndeosebi copiii se pricep aºa de puþin.
Jules Verne în Cinci sãptãmâni în balon
Adãugat de Nemo
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Copiii care cresc în familii violente prezintã probleme fizice, boli inexplicabile, sunt expuºi la accidente în casã ºi în afara casei, prezintã o dezvoltare fizicã mai lentã, au probleme de ordin emoþional ºi mental (anxietate, sentiment de vinã, frica de abandon, izolare, manie, frica de rãniri ºi moarte), probleme de ordin psihologic (neîncredere în sine, depresie), probleme de comportament (agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalþi, bãtãi, fuga de acasã, sarcini la vârste mici, mutilare, consum de droguri ºi alcool) ºi cel mai adesea mari probleme ºcolare.
Constantin Romanescu în ziarul Lumina, interviu (10 ianuarie 2009)
Adãugat de Simona Enache
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Tot ca ºi copiii sunt ºi oamenii mari care n-au vãzut încã adevãrate opere de artã.
citat celebru din Ioan Slavici
Adãugat de Cornelia Georgescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Opþiunea editorilor
În curând voi fi mort.
Vor rãmâne, poate, zece poeme
în care copiii idioþi
vor gãsi animalul numit okapi, furnicarul,
pe Napoleon, pe Savonarola,
Kamceatka, insulele Sondei.
Profesorii lor, tembeli ca ºi ei,
vor scoate de-aici, fãrã multã ostenealã,
câteva lecþii de istorie ºi de geografie.
Mai târziu, devenind adulþi
se vor scufunda, la rândul lor, în prozã.
Totuºi, un filozof de provincie
va scrie despre opera mea o tezã stufoasã,
indigestã, tâmpitã.
Editorii vor refuza s-o tipãreascã,
ºi, dupã cea mai bunã logicã, poemele mele
vor muri de îndatã.
poezie clasicã de Alain Bosquet, traducere de Maria Banuº
Adãugat de MG
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Amândoi împricinaþii se întoarserã la casele lor. Bogãtaºul, lãudându-se cã el are sã ghiceascã, fiincã ce lucru poate fi mai uºor decât a spune cã porcul sãu din ogradã este mai gras, deoarece stã slãnina pe dânsul de o palmã; iarã sãracul plângea de potopea pãmântul, gândindu-se ca ce o sã spuie el. Dacã ajunserã fiecare la ai sãi, bogãtaºul era vesel cã are sã-ºi câºtige pricina, iarã sãracul se puse pe gânduri ºi tot ofta. Copiii se adunarã pe lângã dânsul, se uita, darã nu cutezau sã-l întrebe ceva. Începurã ºi ei a plânge; ºi se fãcu acolo la dânºii o plângere ºi o jelanie de te luau fiori de milã.
citat celebru din povestea Fata sãracului cea isteaþã de Petre Ispirescu
Adãugat de Cornelia Georgescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Cirip
Venirã pîlcuri de Florii,
Din Sfîntul Munte ºi Ierusalim,
Cu cãlãuza unui serafim,
Peste prãpãstii, ape ºi cîmpii.
De Paºte va trebui sã fie
Praznice sfinte în Tãrii,
Clopote, coruri, liturghie
ªi îngeri mulþi, sute ºi mii.
Doi heruvimi au tras la noi
ªi au gãsit un cuib de lut
Gata fãcut, bine fãcut,
Cu cîlþ uºor ºi scame moi.
Copiii ni s-au deºteptat
Cu stoluri în ferestre ºi pridvoare,
ªi sfeºnicele s-au aflat,
Ale livezilor, aprinse cu o floare.
[...] Citeºte tot
poezie celebrã de Tudor Arghezi
Adãugat de anonim
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Împãratul nu mai putu de bucurie, când vãzu cã fiul sãu cel mai mic îi aduce în casã minunea minunilor. Zâna se purtã cu mare bunãcuviinþã, ºi vorbi astfel încât robi toate inimile. Oaspeþii nu-ºi mai luau ochii de la dânsa ºi urechile lor nu mai ascultau alte vorbe, decât vorbele ei, cã mult erau cu lipici. Fiii cei mari ai împãratului povãþuirã pe logodnicele lor ca sã facã ºi ele tot ce va vedea pe zâna cã face, ºi la cununie ºi la masã. Împãratul îºi împlini pofta inimei lui. El dorise, vezi, sã-ºi cunune toþi copiii într-o zi, ºi aºa ºi fãcu. Era vesel împãratul pentru aceasta, cât un lucru mare.
Petre Ispirescu în Broasca þestoasã cea fermecatã
Adãugat de Cornelia Georgescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Bucurie! – Sãlbatica furtunã a luat sfârºit!
Bucurie! – Sãlbatica furtunã s-a sfârºit!
Patru – au atins Pãmântul;
Patruzeci – în nisipul mãrii clocotit –
ªi-au aflat Deznodãmântul.
Sunaþi – pentru Puþinã Izbãvire!
Bateþi clopotul – pentru Sufleþelele frumoase –
Vecin ºi prieten ºi mire –
Rãtãcind printre Bancurile-ntunecoase!
Cum vor povesti despre Naufragiu –
Când va începe iarna-n Uºi sã batã –
Când Copiii vor întreba,
"Dar cei patruzeci –
Nu se vor mai întoarce niciodatã?"
Apoi o catifea moale – acoperã Povestea –
ªi tãcerea – ochiul Povestitorului, rotund –
ªi Copiii – nu mai pun întrebãri –
ªi doar valurile mãrii – rãspund.
poezie clasicã de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adãugat de anonim
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Abracadabra
Abracadabra a trecut sumbrã pe aici
Cu mare fast ºi cu tam-tam desãvârºit
A fost indusã repetitiv ºi premeditat
Cu puteri magice dar distructive
ªi impusã de cei mârºavi cu jind
A produs îndeobºte noi dezastre
ªi pagube laterale ºi colaterale
Au început aproape de demenþial
Sã vinã zile intoxicate cu chimicale
ªi preparate infestate cu alde E-uri
Codri falnici care nici nu mai sunt
ªi satele mele tind sã devinã bejenii
Copiii puþini care-s tot mai stingheri
Strigã din priveliºti de haos ºi ruine
Încotro te prefaci în zadar naþiune
Iar cele cumulate în conturi peiorative
Denotã o nouã urâciune a pustiirii.
poezie de David Boia (12 iulie 2015)
Adãugat de David Boia
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Iubirea este asemãnãtoare unui act creator, în timp ce a fi obiect al iubirii seamãnã cu o stare pasivã. Prin urmare, cei care deþin superioritatea în acþiune sunt ºi cei animaþi de iubire ºi de sentimente amicale. În sfârºit, toþi oamenii iubesc mai mult ceea ce le cere mai mult efort;de pildã, cei care ºi-au agonisit singuri averea þin la ea mai mult decât cei ce au primit-o moºtenire. Acesta este ºi motivul pentru care mamele îºi iubesc copiii mai mult decât taþii;ele suferã mai mult nãscându-i ºi ºtiu mai bine cã sunt copiii lor.
citat celebru din Aristotel
Adãugat de anonim
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!