sperante++moarte

Ţara mea de speranţe şi doină

ţara mea de speranţe ţara mea de doruri
dai lumii mirene elanuri de prosperitate
azi eşti sărbătorită cu calde onoruri
să domneşti prin doine de serenitate.

azi îţi face cinste parada ostăşească
Arcul de Triumf e cuprins de asalt
fii tăi pe margini stau ca să privească
trupe de elită în paradă la nivel înalt.

cu mândra armată te simţi apărată
vegheată de stele cu iubiri supreme
răzbaţi peste timpuri- mamă minunată
să nu ştii de moarte de dureri extreme.

ţară de speranţe eşti maică devotată
creşti la sânul tău măiestrii boeme.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-are rost...

Să avem prieteni?
N-are rost!
Să nutrim
speranţe şi visuri?
N-are rost!
E mai bine să hulim
lumea nebună
în care trăim.

Prefer să mă retrag
în profunzimea eului meu,
unde tot ce e lumesc
şi stricat
reuşeşte
să rămână fără ecou.

Prefer să pierd totul –
prieteni, speranţe şi visuri...
Să le pătrez,
e zadarnic efortul!

[...] Citeşte tot

poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În val de lumină

n-am să te las moarte sângele să-mi bei
cerul mă înconjoară cu aripi de îngeri
în suflet rezonează glasuri de porumbei
şi ploaia mireană mă spală de plângeri.

pentru puritate fac şi sacrificii
post şi rugăciune cu lumânări aprinse
am renunţat cu vârsta la capricii
doar doruri de zbor spre zări necuprinse.

n-am să te las moarte să mă torturezi
valuri de lumină izvorăsc din sânge
am credinţa sfântă Doamne să mă vezi
că vremurile tulburi nu mă vor înfrânge.

armonii de viaţă s-au copt în livezi
rodiri de speranţe sufletul le strânge.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea-i moarte

Poeziile despre moarte
sunt pure autoamăgiri –
moartea-i moarte.

poezie de Tokō, 1710–1795, călugăr zen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lapoviţa

suflă vântul, suflă şi suflă
toarnă ploaia, toarnă şi toarnă

şi răsuflă a greu şi răsuflă
ploaia asta ce trece în iarnă

arde soarele, arde şi arde
trece valul, trece şi trece

şi se rup ale inimii coarde
şi ninsoarea-i mai rece, mai rece

mor speranţe, speranţe, speranţe
vreme vine şi vine şi vine

albul iernii cu mii de nuanţe-i
tot mai lung între tine şi mine...

poezie de Iurie Osoianu (16 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ingaduie-mi sa plutesc departe, acolo unde-mi zboara visul.
Este un loc, niciunde, unde totul se sfarseste;
Fara sperante, fara vorbe, fara voce, fara sunet,
Fara calatori osteniti, pe o carare goala, fara nasteri, fara moarte,
Fara trup, fara noapte, fara zi si fara zori in acelasi vid.

poezie clasică de Maitreyi Devi din Dragostea nu moare
Adăugat de Bagarean Alina Ingrid
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţe furate

Voiam să fiu povestea ta
Pictată intr-o carte
Cu albul fulgilor de nea
Si zâmbetul din noapte.

Scrisori in gând ades trimit
Pe messenger, niciuna...
In orizont nemărginit
Se pierde-n ceruri luna.

Iţi sunt datoare un răspuns
Iţi voi plăti creanţe...
De vină-i timpul in apus,
El fură din speranţe.

poezie de Doina Bonescu din Izvor de gând
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

între noi doi
o cupă a răbdării

eu nu vreau nimic
nu mi-e sete
credinţa o am
nici foame nu-mi este
de trăiri şi speranţe
le-am învăţat pe toate
mireasă fiind

du cupa la gură şi bea
universul cu toţi cei ce sunt
înainte de noi iluzii
speranţe

între noi şi cu noi
din apele timpului
renasc anotimpuri

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vom răsări?

Se-aşterne galben, pe alei,
Covor, din frunzele de tei,
Iar visele se ţes duium;
Absenţi, noi le strivim... oricum!

De păsări, cerul e-înflorit,
Speranţe tind spre infinit.
Secătuiţi de romantism,
Iubirea are reumatism.

Şi scârţâie la-ncheieturi,
Te rog s-o vindeci, nu te-nduri,
Pomii se scutură... sunt goi,
Ca ei, ne scuturăm şi noi.

Simţim şi-n inimi frunze moarte,
Şi primăvara e departe,
Vom îngheţa... cum ne va fi?
Putea-vom iarăşi răsări?

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te aştept, jegoasă moarte

Te aştept, jegoasă moarte,
Ca să-ţi trag un pumn în bot,
Cu tine să mă socot,
Căci te crezi, desigur, foarte.

Îmi produci scârbă în toate,
Dar să ştii... mă doare-n cot,
Te aştept jegoasă moarte
Ca să-ţi trag un pumn în bot.

Vreau să fac multă dreptate
Şi din viaţă să te scot,
Jur că te termin de tot
Nu oricum... ci ca la carte.

Te aştept, jegoasă moarte!

rondel de Vladimir Nichita (19 ianuarie 2018, Australia)
Adăugat de Vladimir Nichita
Comentează! | Votează! | Copiază!