Poezii despre sluji
Rezultate pentru sluji în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
O veșnicie Te-aș sluji...
O viață-ntreagă Te-aș sluji pe Tine
O viață-aș sta și încă-o veșnicie
Să-Ți adâncesc cuvintele în mine
Să mă-ncălzesc cu flacăra lor vie.
Atâta mi-am dorit să-mi ieși în cale -
Erai un vis, erai o-nchipuire
Dar când m-ai plâns cu lacrimile Tale
O ușa mi-ai deschis spre mântuire.
Și când pe dealul Golgotei la cruce
Te-au pironit și Te-au străpuns cu ura
Când am văzut lumina cum se duce
Și cum Îți mor cuvintele din gură.
M-am prăbușit plângând cutremurată
Nimic n-a mai rămas să mă aline
Și m-am rugat: de-ai mai veni odată
O veșnicie voi sluji la Tine...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Duplicate
Mielul blând
cică suge
la două oi
până la paști
și chiar după
unde-s doi
la putere
puterea se divide
și scade
iar noi nu putem
sluji la doi domni
nici măcar
la două doamne
întrutotul.
poezie de David Boia (30 martie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destin
Ce destin ciudat ni se pregătește
în curând vom deveni strămoși,
vom sluji de exemple-n discursuri
și unii vom înțepeni în statui.
Și câte nu vor zice că am spus
și cum o să ne laude faptele;
ne vor muta în biografii cibernetice
și nu-și vor mai aduce aminte de rănile noastre.
poezie de Lucian Valea (1975)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
fericit
cel
ce te va privi
de sub valuri
și va cerceta apele
după chipul tău
acesta
îți va sluji
pântecul
și-ți va alunga
rușinea
amintește-ți
când te-ai adăpostit
în laudă
iar iubirea
ți-a stins osteneala
iată
[...] Citește tot
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și, iată, îngerul Gabriel
Refren:
Și, iată, îngerul Gabriel,
Fecioarei sfinte i-a apărut:
"Vei naște un prunc mântuitor
Și-i vei da numele Isus."
Totul e darul lui Dumnezeu,
Și îi voi sluji toată viața.
Facă-se numai voia lui,
Nesfârșită e dragostea sa.
Și Dumnezeu s-a făcut copil,
Fecioara mamă i-a dat un trup,
A cunoscut cu noi viața grea,
Bucuria și moartea.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destăinuiri
Am adunat atâtea-n suflet,
Și mă apasă-atât de greu...
Voi mă cunoașteți după umblet
Că nu mai sunt în eul meu.
Prea multe inima-mi sugrumă.
Prea mult mă mustră cugetul
Că n-am putut să las în urmă,
Tot ce-mi apasă sufletul.
În inimă, ca-ntr-un sipet
Am să le-nchid când voi pleca.
Le voi purta ca pe-un secret.
Nici cerului nu le voi da.
Când voi pleca la Domnul sfânt,
Chiar dacă sufletul mi-e greu,
Îl voi sluji cu crezământ,
Că el este stăpânul meu.
poezie de Dumitru Delcă (18 mai 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Psihopat
E noapte... și ce dacă?
Ar fi un lucru nou
Să tai întunericul
Cu lama încinsă-n foc
Stropită cu sânge de om...
Ce dacă? Aș sluji iar lor
Să fiu în rândul hoardelor
Aș trăi... aș lupta pentru ei
Împotriva acelor zei
Ce m-au lăsat fără destin.
Aș arde pe veci în foc?
Nu aș arde, aș dansa cu ei
Un dans ca în ploaie
O ploaie de toamnă rece
Aș avea... puteri de arhanghel.
Voi fi scris în cărți... nu cred
Nu în cărți pământești trecătoare
[...] Citește tot
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Yee Bow
M-au prins la școala Sunday din Spoon River
Și au încercat să mă convingă să renunț
La Confucius pentru Isus.
N-ar fi putut fi mai rău dacă
Eu aș fi încercat să-i fac pe ei să se lepede de Isus pentru Confucius.
Pentru că, fără să mă fi avertizat, de parcă n-ar fi fost decât o glumă,
Strecurându-se în spatele meu, Harry Wiley,
Fiul preotului, mi-a împins coastele în plămâni
Cu o lovitură de pumn.
Acum eu nu voi mai putea niciodată dormi cu străbunii în Pekin,
Iar copiii nu vor sluji cu venerație la mormântul meu.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Revelații conceptuale
trăiesc romantismul în mod absolut
extazul poetic își spune cuvântul
mărturisesc în lume câte am făcut
să mă-nfrățesc cu cerul cu pământul.
suflarea mea să ajungă la soare
cu gânduri curate pline de admirații
mi-a fost mereu aproape cu o îmbărbătare
în câmpuri abisale a cernut revelații.
viața mea zâmbește în fotografii
muzica și versul hrănesc sufletul meu
simt incomensurabil sensul de a fi
și Sfânta Treime o voi sluji mereu.
străbat lumea largă... sublime geografii
căci peste tot îl întâlnesc pe Dumnezeu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spânzuratul (Sonet Tarot)
Să nu te zbați, te-a priponit destinul
C-ai refuzat să mergi pe calea dreaptă,
Așa că stai cuminte, rabdă chinul
Nu te-agita degeaba, mai așteaptă.
Fiindcă acum nimic nu e posibil,
Iar lecția cu trudă se învață,
Și chiar dacă îți pare incredibil
Acest răgaz îți va sluji în viață.
Iar criza-n care te găsești de-o vreme
Te va lăsa din gheare, ține minte,
Și mai târziu sau poate mai devreme
Pe drumul tău vei merge înainte.
Căci chiar și apa care stă în iazuri,
Vremelnic e ținută de zăgazuri.
sonet de Octavian Cocoș (22 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >