Poezii despre sluji, pagina 2
Dragi slove în lumină
cerul ninge lumina cu stele căzătoare
timpul se convertește la dragostea divină
vreau să cred că steaua mea nu moare
că-mi va sta alături mângâiere calină.
sufletul se închină la sfere luminoase
în orice strălucire îl văd pe Dumnezeu
știu că mă conduce pe drumuri glorioase
legile Lui sacre le voi sluji mereu.
am cunoscut și sfinți și îngeri dragi
conștiința mea se umple cu înțelepciune
adeseori mă simt ca pe un câmp cu fragi
sub cerul meu deschis prin rugăciune.
sufletul se-mbogățește cu scrieri de magi
să nu simtă vreodată a vremii goliciune.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă către Dumnezeu
Ai milă Doamne, de noi!
Fă să cadă ceva ploi!
Să mai scăpăm de nevoi,
Că e vai și-amar de noi.
Pământul ăsta l-am udat
Cu multe lacrimi amare.
Întotdeauna el ne-a dat
Bogăție în hambare.
Arde pământul sub noi.
Necazuri avem șuvoi.
Grânele pe câmp s-au ars,
Fără pâine am rămas.
Când copiii cer mâncare,
Pe noi sufletul ne doare.
Doamne, îți cerem ajutor
Pentru bătrânii care mor.
[...] Citește tot
rugăciune de Dumitru Delcă (iulie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ziua aceasta-i darul Tău
Ziua aceasta-i darul Tău
De la Tine e Isus,
Slavă Îți dau Domnul meu
Vreau să fiu al Tău supus
Ziua aceasta e lăsată
Pentru mine, să trăiesc,
Este o zi minunată
Pentru ea, Îți multumesc.
Tu, Te-nduri mereu, mereu,
Și aduci tot câte-o zi,
Mare ești Tu Domnul meu
Eu Te aștept, căci vei veni.
Dă-mi putere de la Tine
Să mă schimb în tot ce fac
Stai Tu, Doamne, lângă mine
Să fiu om pe al Tău plac,
[...] Citește tot
poezie de Florența Sărmășan (25 decembrie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amos Sibley
Nu caracterul, nici forța, nici răbdarea
Așa cum credea orașul m-au ținut
Lângă soție, în timp ce predicam,
Urmând calea pe care Domnul o alesese pentru mine.
O disprețuiam ca fiind cicălitoare, ca pe o femeie ușoară.
Eram conștient de adulteriile ei, ca de altfel toți ceilalți.
Așa fiind, dacă divorțam de ea
Trebuia să mă las de preoție.
De aceea, pentru sluji Domnului și a strânge răsplata,
Am rămas cu ea,
Asfel m-am mințit pe mine,
Astfel am mințind pe cei din Spoon River!
Am încercat să țin discursuri, să engravez cărți,
Să candidez la alegeri, cu un singur gând în minte:
Dacă astfel reușesc să fac bani,
O să divorțez de ea.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șaizeci de ani împreună
Vreme multă a trecut,
cu cer senin, dar și cu ploi.
Noi de mână ne-am ținut,.
Întotdeauna am fost doi.
La bucurii și la nevoi,
am rămas tot împreună.
Am îndurat furtuni și ploi,
nu ne-am dat drumul la mână.
Soți și prieteni am fost.
Ea icoana mea de suflet.
Cerul ne-a fost adăpost,
ne-a unit același cuget.
Șaizeci de ani împreună
am trecut necazuri multe.
Dar ținându-ne de mână,
cale ne-am făcut prin munte.
Ale vieții vitregii
n-au putut să ne despartă.
Am rămas printre cei vii
până Dumnezeu ne iartă.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (august 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul Decalog
Să nu slujești decât un singur Dumnezeu d-apoi,
Cât m-ar costa dacă-aș sluji la doi?
Să nu-ți faci și să nu slujești un chip cioplit,
În schimb să te-închini la banul rotund și aurit;
Nicicând să juri, nici să înjuri pe cei din jurul tău,
Blestemele nu pot face dușmanilor vreun rău;
Tu ține duminica, ziua a șaptea, de Sabat,
Și-ți vei face prieteni la crâșmele din sat;
Respectă-l pe tatăl tău, respectă-ți mama,
S-ar putea să-ai benefecii de la ei, ia seama;
Să nu ucizi; dar nici să nu fii nătăfleață,
Să te zbați să îl ții pe altu-n viață;
Nu comite-adulter ți-o spun, îți strig,
Din asta n-o să ai nici un câștig;
[...] Citește tot
poezie de Arthur Hugh Clough, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă pentru tatăl meu (celui mai bun tată)
Copac cu flori, copac înmugurit,
Tăicuță, eu, prin tine am rodit.
Filonul libertății de-a fi om
Mă poartă transcendent. Și-atunci când vom
Zbura-mpreună, zmee înălțând
Ne va uni același jurământ.
Îți aparțin. În gânduri, ființă, nume...
Etern îți voi sluji în astă lume.
Copac cu flori, copac înmugurit
Ești tată drag! de-aceea fii slăvit!
Pruncia ta, cu boii prinși în jug
Trecut-a greu... un răsărit-amurg.
Plângeai cu Jiul tată bun, deodată
Și ți-ai promis atunci o altă soartă.
Ai învățat a buchisi... Durerea
Ți-a fost atunci, tăicuță, mângâierea.
Tăicuță, eu prin tine am rodit.
Penelul în cuvânt a-nmugurit
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Până la ultima suflare
Până la ultima suflare
Îl vom sluji pe Salvator
Și-atunci când e înseninare
Și când se-așterne înnoptare
Peste vizibilul decor.
Armate când vor da năvală
Să ne doboare dintr-odat'
Nu părăsim preasfânta Școală
Ci cu curaj, fără sfială
Luptăm cu valu-nfuriat.
Cât timp o inimă mai bate
Spre Tronul Slavei înălțăm
Acele gânduri luminate
De revelații revărsate.
Spre Rai povara o purtăm.
Veni-vor slugi din adâncime
Să-mpiedice al nostru mers
[...] Citește tot
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (12 iulie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stea albastră
Stea albastră, stea albastră, care-mi luminai din cer,
Strălucirea ta măiastră de ce nu-mi mai e străjer?
Rătăcit îmi este drumul, iară pasul mi-e sfios,
Nu-i mai simt vieții parfumul, nu mai știu zâmbi voios.
Faptul că-mi ești lipsă mie ( și mereu în gând mi-o spun )
Este că spre veșnicie luminezi alt om mai bun?
De-i așa, nu-i să mă mire, n-am umbrit deloc frumos,
Că am păcătoasă fire, nu mi-s tare de folos,
Însă, poate-o stea mai mică, bulgăre de meteor,
Nu ar vrea, la o adică, a-mi fi călăuzitor?
Mă prăval în întuneric,, iarăși cad și mă ridic ;
E blestemul luciferic peste sufletul meu mic?
Poate-o fi, după dreptate, dar tot stau și mă socot,
De mi-ar lumina în noapte, să mă schimb încă mai pot!
Voi sluji mereu iubirii, cum de mult ai așteptat,
Dă-mi lumina nemuririi, cea ca aurul curat!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (7 septembrie 2015)
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-ar fi
De-ar fi să trăim pe pământ în uniune,
Multe lucruri în bine s-ar schimba în lume
Și-om duce o viață liniștită și tihnită
Fără să știm de suferință, durere și de frică.
De-ar fi să înțelegem odată cu toții, că a fi,
Este mai presus cu mult decât de a avea,
Am descoperi că pe Dumnezeu l-am sluji
Și-a nostră ființă de lumină s-ar înălța
Și-n porumbelul păcii s-ar transforma.
De-ar fi să ne iubim și să nu ne-nvrăjbim,
Fiecare dintre noi ar da acel ceva divin,
Pe care îl avem decând pe lume venim
Și țara și planeta ar prospera și înfrumuseța.
De-ar fi să dăm din ce avem și celui sărac,
Lui Dumnezeu sigur îi va fi pe plac,
De-ar fi să dăm și din ceea ce suntem noi,
Vom fi pe veșnicie ca cei mai bravi eroi.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Ganea (19 ianuarie 2021)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!