coasta

Nu mă obliga

nu pot să cred că scrii
abia de ieri pionierii
au defrişat un câmp cu cravate
cu guma
la spate stă ca placajul tricoul (?!)
care de fapt es...
te un sertar cu poeme
coastă cu coastă cu coastă în mare -
un osuar
tras dinspre ta-
ra-ta-ta în
pixeli patetic penali -
o serbare

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coasta de Fum

Mi-am ascuns toţi sorii
într-o colibă,
adunătură de vreascuri,
să-şi hrănească din ele
flămînzii copii de raze,
după care am închis poarta
la plecare
lăsînd în urmă
o coastă de fum
un os din scheletul focului –
prezicere apocaliptică a sinelui
coagularea unui coşmar
m-a trezit femeie de cenuşă
din coasta de fum
a bărbatului
ce-a ars în mine
toţi sorii mei ascunşi.

poezie de Sorana Felicia Petrescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel adamic

De nu-L lăsam să-mi smulgă coasta,
Ce liber azi puteam să fiu!
Puteam umbla hai-hui, zurliu,
Să n-am habar de lumea asta.

Aşa, mi-am acceptat nevasta
Şi-orice regret i-acum târziu...
De nu-L lăsam să-mi smulgă coasta,
Ce liber azi puteam să fiu!

Şi nici El n-ajungea năpasta
Să-şi răstignească propriul fiu,
Ca să mă ţină veşnic viu
Cum aş fi fost oricum - şi basta -

De nu-L lăsam să-mi smulgă coasta.

hipersonet de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mugur de coastă

Femeie, tu, mugur de coastă
Cauţi pieptul să înfloreşti.
In fruct, gingaş să rodeşti,
Apetisantă şi coaptă.

Ţie frică de iarnă, toamnă...
Ascunde-te-mi sub mână
Ca o gutuie ambră, coaptă
Să te mângâi in şoaptă,

Inmuiată, goală şi caldă!
Să muşc din tine cu poftă,
Pe buze să te simt, sevă
venină.
Fără de care, sunt ramură
uscată..

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descântec de friguri

Ieşi frig
Când te strig:
Din mâini, din picioare,
De unde pe X îl doare;
Din genunchi,
Din rărunchi,
Din călcâi, din cot,
De peste tot.
De sub frunte,
Fugi la munte.
Din coastă,
Fugi pe coastă,
Din mijloc-
Du-te-n foc.
Ieşi, du-te, să nu te mai întorci,
Să ajungi albie de porci.
X să rămână sănătos,
Ca Domnul Hristos.

folclor românesc, din satul Pinu, comuna Brăeşti, judeţul Buzău
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coaste rupte...

Dumnezeu mi-a rupt a şaptea coastă
Şi n-a reuşit s-o facă pe Lilith,
Apoi mi-a rupt a opta coastă
Şi n-a reuşit s-o facă pe Eva.

Din întâmplare a descoperit
Că nici eu nu sunt prima
Şi nici ultima Lui, creaţie!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Refacerea

La dezgroparea coastei au venit doar bărbaţii
din lipsa încăntătoarelor femei.
Toţi săpau cu rânjetul în tăcere
Toţi se înţelegeau din junghiul ochiului.
Adam avea o beregată pe piept!
Când au găsit coasta
au aruncat-o din mână în mână
fiindcă frigea a pământ nu a humă
a lână de iarbă
a oaie pierdută-ntre dinţi.
Adam a lins coasta cu o limbă de şarpe
şi s-a aşezat lângă ea să-i vorbească
în limba osoasă.
Toţi au fugit din lipsă de carne...
Toţi! Norii schiopătau după sânge de ploaie
Fulgii mieunau după forme
Apa cârâia după copca
inimii.
Şi ea se întindea pe o baltă încordată
cu un mugur din coastă

[...] Citeşte tot

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele ne luminează

Iubirea prin iubire e iubire,
Eu prin mine sunt tot eu
Şi iubindu-mă cu tine,
Sunt coastă din Dumnezeu.

Tu eşti coasta mea, se spune,
Eşti inima şi eşti focul
Care purifică visul
Presărând vieţii norocul.

Cum iubim iubind iubirea
Eu şi tu, două-amintiri,
Stelele ne luminează
Coastele noastre subţiri!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Treptele

Trag după mine o Formă
prin coridoarele îngheţate
(ia-ţi cunoscut frângerea,
gustul)
trecută prin umilinţe
şi trufii carnivore;
trag după mine o Formă
alcătuindu-se din sfărmăturile
unui turn înclinat.
cu coşul pieptului, scară.
de pe care abia auzit
lunecă un bob de sânge
încet
din treaptă în treaptă,
din coastă în coastă
din cuvânt în cuvânt...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenul marinarului

"Duoamne,-"a zis gagiu' de pe Coasta Barbară* –
Aia chiar a dansat cu mine, frăţioare –
"E adevărat că Larry, Larry cel tânăr,
A căzut peste copastie-n mare"?

Ş'-am spus tipei, " O, da, i-adevărat,
Sărmanu' Larry s-a înecat, era marea furioasă"
"Duoamne," a zis gagiul de pe Coastă, "mare ghinion!
Bietu' flăcău mai avea oleacă ş-ajungea acasă!"

Viorile cântau pe ţărm
Ş' dansatorilor le plutea-n vânt părul,
Ş' "Duoamne," a zis gagiu', curva de pe Coastă:
"E trist, dacă ăsta-i adevărul!"

Ş'-a tremurat o buză, ş-a lepădat o lacrimă sărată
Pe fard ş' pe rimel;
Ş' muzica înfiora spuma-n halbele de bere,
Ş' râsetele se-nălţau până la cer.

[...] Citeşte tot

poezie de Bill Adams din VÂNTUL ÎN VELELE GABIER (1931), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!