coasta

Nebunul

Nebunul strigă cu durere la dracul cel încornorat,
să scoată coasta din muiere, că pe el l-a terminat.
l-a făcut din om neom, noaptea nu mai are somn.
O ia pe câmp ca tăunul. De Paşti zice că-i Crăciunul.
Dracul nu l-a ascultat, muierii, coasta i-a lăsat.
Nebunul s-a supărat şi în lac s-a aruncat.
Pe nebun l-a scos din lac, dar nu şi costa de drac.

poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coasta

Tu, domnişoară zâmbet rugăciune
La tine am a umbră vamă-n astre
Pe cerul pur de-s răcnete albastre,
Tăcândele merinde de genune.

S-au ofilit misterele în glastre,
Iubirea dezveleşte căi a spune
Cea de a patra-n duh dimensiune
Şi luminează inimile noastre.

Şi aş fugi, dar zău că nu ştiu unde
Căci zările s-au adunat mănunchi
Din veacuri în spinare de secunde.

Beţii îmi suie-n sacrul clipei trunchi
Nu ştiu de dragoste a mă ascunde
Şi cad spre tine, coastă, în genunchi...

sonet de Ştefan Petrea
Adăugat de Melpomene
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până-n steaua înserării

Joaca noastră este joacă;
Tu eşti luna, eu pământul,
Torsul tău nu-i doar o coastă,
Tu eşti muza, eu cuvântul.

Dacă- ar fi în Mariane
Să- ti pun trupul luminos,
Aş învârte- n galaxie
Câinele- n gura de os.

Stikere aş pune- n facebook
Şi- un surâs de curcubeu
De s- ar scutura toti merii
În barba lui Dumnezeu.

El ar arunca cu mere
După mine, după tine.
Noi, copiii Lui, am fi
Purtători de noi destine.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţa Sulamitei

Fetiţă tuciurie, Sulamita,
în somn domestic mă cuprizi de coastă
când surâzând îţi scapăr dinamita
din sânul preadivin al dumneavostră

şi te iubesc la mic dejun pe tavă
sorbindu-ţi ceaiul negru din adidaşi
amestecat cu frunze şi otavă
pe care la-nserat, pe şest, omida-şi

plineşte pofta grea de fluturare
şi ne revarsă raiul peste faţă,
piele de înger creşte-n fiecare-
cum să o porţi te scoală şi învaţă

fetiţă tuciurie, Sulamita,
ce-n somn domestic mă cuprizi de coastă
şi surâzând îţi scaperi dinamita
din sânul preadivin al dumneavoastră.

poezie de Cristian Bădiliţă din Poeme pentru păsări şi extratereştri (2007)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două stele stau într-o suflare

Mă-nconjor cu păcatul femeii
Care-a mugurit din coasta mea
Cu degetele prelungite spre fructul
În care s-ascunse o stea.

Şarpele năvalnic i-a intrat în sân
În partea de iubire care sângerează,
Tremură Raiul la apelul sfânt,
Îngerii sub aripi încă mai visează.

Mă-nconjor cu floarea buzelor de foc,
Simt topografia ascunsă-n întâmplare,
Surâsul înfloreşte în oasele de şarpe
Ce fulgeră prin cer pe vise călătoare.

Nu cred că păcatul se termină lin,
Coasta mea e dragostea-n splendoare,
Eu sunt proiectul, ea-i opera perfectă,
Două stele sfinte stau într-o suflare!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Purtătoarea de coastă

toate liniştile tale mi s-au vărsat în maţe,
femeie, acolo au prins a-mi creşte fluturi roşcovani
ca nişte zbateri de flăcări,
dedesubt cenuşa iubirii renaşte omida
şi iar îmicresc fluturi
până interiorul mi se face locuitor într-un altul

pacea de tine nu va exista,
doar vezi că îţi rostogolesc zilnic rotundul clipelor
pe muntele cuvintelor abstinente de la luciditatea zadarului
beţiv al cernelii, în ebrietate de tine

şi totuşi eşti o inexistenţă,
carnea ta e o ceaţă în plaiuri montane de idealuri
când fac dragoste cu tine îmbrăţişez văzduhul orizontal al odăii
din omida închipuirii fluturii omida de deasupra
maţele mi se sfărâmă în aşteptarea venirii tale, carnată

poţi fi oricare purtătoare-mi de coastă

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de Loky
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem sub coastă

Intercostal stâncii ce sunt
ai înflorit
dintr-un piolet înfipt
spre tâmpla mea
in şoaptă de stea

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor

parcă aş fi mâncat
varză murată
aşa-mi scârţâie între dinţi
teiubescul

De ce mă doare locul lipsă
de unde ai smuls, Doamne, coasta
să faci femeia?!

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu mă enervaţi voi poeţi scadenţi
să-mi rup o coastă să fac pod
peste al vostru prohod
călcând pe voi ca un nebun

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A venit a venit primăvara

Fericit doar cine cântă
codrul iar mă ia la trântă
iar pădurea ce nevastă
mă-ntinde colea pe coastă

poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (20 mai 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!