fata cu ie

Suflet trist de pianistă

Când doru-amar îţi arde licărul din privire
Cenuşa-i se depune pe sufletu-ţi ostenit,
În faţa omenirii joci falsul rol fără şovăire
Dar în faţa sorţii eşti un proscris prigonit.

Din ochii trişti, apatici, văpaia-ncet se stinge,
Lacrimile se prăvălesc pe pianul îndoliat,
Farmecul chipului se ofileşte şi se prelinge
Pe clapele albe-negre ale singurului tău aliat.

Aliat la deşertăciune, la suferinţă şi la trădare,
Notele-i se-ngemănează în simfonii de-sfârşit,
Degetele-ţi mângâie clapele reci oferind alinare
Zbuciumului lăuntric de-acorduri de jale răvăşit.

Putregaiul se-aşterne pe dantela ochiului îndurerat,
Pe lespedea minţii se zbate chipul tău înmărmurit,
E ultima melodie dedicată creştinului ce mi-a furat
Bruma de speranţă, pân' ce degetele mi-au ologit.

[...] Citeşte tot

poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţă zâmbăreaţă

Dimineaţă zâmbăreaţă,
Dă-mi cu apă-ntâi pe faţă
Vino-apoi şi mă presimte
Dacă-am fost sau nu cuminte...
Ia-mă-n braţe şi mă poartă
Nimeni să nu ne despartă
Ia-mă iute să mă duci
Pe sub crengile de nuci
Printre ramuri de aluni
Flori de vară să aduni
Să-mi pui pe frunte cununi.

poezie de Simona Marinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decor copilăresc

Roata morii se-nvârteşte,
Copăcelul mustăceşte,
Iepuraşii-s hărnicei
Cu zâmbet de farisei...
Şoricelul se zdrobeşte,
Cu ciocanul el loveşte
Şi învârte roata toată
Pentr-un zâmbet şi o fată...
Peste iarba gogoneaţă
Stă fetiţa ştrengăreaţă,
Floricica o-nvârteşte,
Roata morii ea opreşte...

poezie de Liviu Reti (24 februarie 2015)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două viteze viteze

De lumină să fugim,
Adormim.
Visele să le gonim,
Ne trezim.

Viteza luminii
Poartă fuste mini,
Goana viselor,
Chiloţi cu picior.

Două fete mari,
Distincte-n scalari.
Spuneţi-mi voi care
Mai fată, mai mare.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune un preţ

spune un preţ
cât de mare
să nu-l pot plăti niciodată
dar nu mă pune în faţa luminii tale

lasă-mă să mă întorc
în lumea murdară
ce-şi plăteşte cu sânge
fiecare gură de aer
lasă-mă să mă uit la stele
cum mor

poezie de Paul Alex
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gol

Azi am bătut cu talpa în pământ
Şi nu mi s-a răspuns nici un cuvânt.
Slăvile le-am lovit c-un stol
Şi-au răsunat a gol.

E gol ţinutul; pare goală faţa
Acestei lumi pe care-o sorb într-una,
Şi-mi pare fără sâmbure chiar ora
În care mi se clatină sub frunte luna.

poezie celebră de Zaharia Stancu din volumul: Alb (1937)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind pentru mama

m-am pus pe genunchi
în faţa lui Dumnezeu şi
l-am rugat
să mi-o trimită pe mama
de Crăciun

din ochiul cerului
picurau lacrimi

în singura lacrimă
oprită pe obraz
am văzut-o pe mama
i-am cerut voie să o colind
dar...
nu mi-a răspuns

era colinda învăţată în copilărie

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

În faţa neputinţei

Lacom îmi este gândul, să nu mai zic de poftă...
Dar, din păcate, tu nici măcar n-ai habar
Că-n inimă şi suflet eu ţi-am făcut altar,
Unde mereu mă rog, să mi te am în faptă!

Râvnesc ca un nebun la tot ceea ce-nsemni,
Dar, din păcate, teama mă ţine la distanţă...
De câte ori n-am vrut să îţi spun totu'-n faţă,
Să fac să se grăbească acele rugăciuni...

Dar parcă-i un blestem, nu pot să nu mă tem
Că ai putea să-mi spui: "Ascultă, dragul meu,
Iubesc pe-altcineva, îmi pare rău, dar eu
Nu aş putea să-ţi fiu mai mult decât poem!"

Nenorocită teamă, parcă n-ar fi de-ajuns
Că, pe nepusă masă, în suflet mi-ai pătruns...
Acum, mai port şi grija cumplitului răspuns,
Pe care mintea mea nu-l poate ţine ascuns.

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi (11 martie 2019)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melancolie [Longing]

Nu-mi pare rău de suflet
Că pleacă-n tulburare,
Mai are vieţi în faţă
Eternitatea-i mare.

Nu-mi pare rău de suflet,
Dar trupul n-o să ştie
Când merge în ţărână
Ce-i aia bucurie.

poezie de Sara Teasdale, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foşti

El vede cu uimire
Că chipul cunoscut
E doar o amintire,
O fostă din trecut.

Cu ochii ca de gheaţă
Ea râde fără rost,
Ştiind că are-n faţă.
Un simplu om, un fost.

Iubiţii se mai ceartă
Când inimile-s reci,
Dar sunt legaţi de soartă,
Căci vor fi foşti pe veci.

poezie de Octavian Cocoş (11 mai 2022)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!