Poezii despre focul iubirii, pagina 9
Focul dragostei
Ai așteptat să-ți spun în scris
cuvintele ce le-am rostit,
îmi amintesc, a fost un vis,
iar dimineața ne-a trezit.
Pe boltă îți trimit gânduri pure,
în urma lor un curcubeu,
ca focul dragostei să aline
căldura lui, s-o simt mereu.
Polen de vise risipite
eu le unesc într-un cuvânt.
și vreau ca dorul să-ți aline
o pală a dragostei de vânt.
poezie de Ion Răduț din Un pod peste timp
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Izvodire
Să trăiești doar de dragul iubirii
Ca un fur prins în sârma ghimpată,
Să ascunzi plaga ta-nsângerată
Sub mantela secretă a firii.
Când supus o să fii înjosirii
Ca o biată ființă damnată,
Să trăiești doar de dragul iubirii
Ca un fur prins în sârma ghimpată.
Ochii minții și ai izvodirii
Recompun o pictură uitată,
Cu durere, pe-o foaie cerată,
Încheiere a istorisirii!
Să trăiești doar de dragul iubirii.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Incizie cu laserul iubirii
Cu laserul iubirii
Sculptăm interiorul
Statuii de piatră
Înflorind visurile.
Căutăm boțul de lumină
Ce traversează Universul
Sângelui de îndrăgostiți.
Te iubesc, am spus,
Te iubesc
De zeci și zeci de ani,
Poezia este cartela
Râului pe care-am vâslit
În unde cu spume de nuferi.
Apele negre sapă
Scriptura altor începuturi
Statuând insomnia pietrei
Incizată cu laserul
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Oamenii - florile vieții
Într-o zi până și războiul
se va pleca în fața poeziei,
iubirii de frumos,
plânsului nou-născutului.
Oamenii nu sunt doar florile vieții,
ci și rodul iubirii.
poezie de Camelia Oprița din Ecce homo (martie 2022)
Adăugat de Marinescu Teodora - Redactor - Realitatea Plus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Punți de vise
Punți de vise-am străbătut
Pe-a vieții cale prea sărată
Și din pocale, fiere am băut,
Dar inima mi-a rămas curată.
În vene focul îmi ardea,
Dezlănțuit de scânteia iubirii;
Acum l-aș reaprinde de-aș putea,
Dar n-a rămas decât cenușa amintirii.
Ieri, punți de vise-mi legănau
Nopțile pline de dor și lacrimi,
Căci și în somn, ochii plângeau,
De-atâta suferința și patimi.
Punți de vise-am construit...
Să pot merge mai departe
Și parcă mai bună-am devenit...
Mi-am jucat viața, pe o carte.
[...] Citește tot
poezie de Dida Diana Cioponea
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu am plătit
Eu am plătit tribut iubirii mele,
Dar n-am fost dintre cei umili și terni,
Din mine-am smuls cele mai scumpe perle,
La focul meu am încălzit-o ierni.
Am fost vulcanul stins, în adormire,
Deasupra mea crescuseră copaci,
Astăzi când mă trezesc, câtă uimire...
Pe toate frunzele ai scris "Să taci!"
E o putere mai presus de mine,
Să tac, nu ține de voința mea,
Sau poate prea puțin, cât poate ține
Vulcanul înșuși izbucnirea sa.
Știi ce gândesc? Între etern și tern
Nu e decât o literă, un semn...
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Focul nu s-a mai aprins
Când viscolește afară,
Gânduri negre îi frământă.
Vor mai prinde-o primăvară,
Ori linia vieții-i frântă
Ei știu ca orice muritor
Că viața li se sfârșește.
Și mărturisind un dor,
Bătrâna pe moș privește.
De-ar vrea bunul Dumnezeu
Să-i primească împreună,
Că, unul fără altu-i greu
Să se transforme în humă.
Și-ntr-o noapte-ntunecoasă
Viața repede s-a stins.
În casa lor friguroasă,
Focul nu s-a mai aprins!
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Valurile iubirii
Am plutit pe marea fericirii
Și mă miram cum de plutesc,
Sub cerul magic al iubirii
Pe care iată, astăzi o trăiesc.
Ne pierdeam în valuri mari
Distanțele erau așa de mici,
Pluteam așa de solitari
Doar noi, două bărci mici.
Zburam apoi în spații ireale
În dimineți cu soare plin,
Ne atingeam brațele goale
Fără să știm că noi plutim.
Nu ne ascundeam de lume
Care de noi era departe,
Aveam atâtea a ne spune
Pe a iubirii valuri înspumate.
poezie de Mihai Leonte (august 1964)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul frunzei
Mai lasă-mă o clipă
să te mângâi
frunză căzută pe cărare
frumusețea ta,
o port cu mine
din timpul pomului în floare
simt emoția nestăvilită
alin durerea
cu o rugă fierbinte
ce urcă în zboruri neștiute
vei renaște-n primăvară
în muguri de speranțe
și flori de giuvaer
m-ai dezbrăcat de verdele privirii
când focul iubirii ardea
apoi te-ai transformat
în galben zâmbitor
vântul oftează
în lunga dezmierdare
sub muzica suavă
[...] Citește tot
poezie de Maria Ciobotariu (8 octombrie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
De ziua îndrăgostiților
De ziua iubirii te îmbrățișez
Îți dăruiesc o năframă țesută cu razele soarelui,
Scăldată în vechile pietre ale morilor
De unde cuvântul se ridică din apă la cer
De ziua iubirii aș vrea să mă aștepți cu sufletu-n palme
Să-mi fii vioară, să-ți cobor noaptea de pe cer
Și ochii tăi să lumineze ca stelele de ziua iubirii
Deschide-ți inima tot mai larg.
Precum inima îngerilor făcuți din lumină
Căntă și iartă pe semeni tăi ca să împaci iubirea cu cerul senin,
Precum inima mea te iubește pe tine!
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!