Poezii despre batranul din luna, pagina 9
Bătrânul cu plete albe
Un bătrân cu plete albe
în cale mi-a apărut.
Purta cu el frumoase salbe
din vremurile de demult
Cum venea așa, în zare,
gânditor și abătut,
La trecut făcea visare
și la viața ce-a avut.
Bătrânul purta în plete
istoria acestui neam.
Istoria fără regrete
după care toți tânjeam.
Purtând cu el iarna în spate,
memorii din trecut aduce,
Să le ducem mai departe
când țara e la răscruce.
Bătrânul mesager -simbol de țară-
și de nație română,
Vorbea de viața milenară
în Dacia -Felix, străbună.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (11 ianuarie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aaauuuu...
Urlând la lună
nu-i a bună...
toată nația străbună
într-un loc sacru s-adună
pe dusman să mi-l răpună...
pân-atunci... urlu la lună...
poezie de Vasile Zamolxeanu (8 ianuarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Love story IV
Te caut în ce-ai fost și-n ce vei fi,
Mă cauți în ce sunt și-n ce nu sunt,
De jos și până sus, în amănunt,
Te caut, voluptos, Anabell Lee...
Ne căutăm din zoriori de zi,
Până târziu de tot, după amurg,
Ne pierdem pașii prin bătrânul burg,
Ah!, pașii tăi pierduți, Anabell Lee.
La Miazănoapte și la Miazăzi,
Năuci, ne căutăm unul pe altul
Și poate știe Cerul, preaînaltul,
De ce nu ne găsim, Anabell Lee...
Te caut peste tot, până-oi pieri,
Mă cauți și în gaură de șarpe,
Ne căutăm pe muzică de harpe
Și, dacă ne-om găsi, Anabell Lee,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna si natura
Luna si natura
Impreuna zambesc,
Ingeri si oameni
Canta si zambesc,
Luna cea frumoasa
Pe cer sta in tron,
Canta mai voiasa
In acest decor...
Ingerii danseaza
In acest paradis,
Dumnezeu aduce,
In inimi un vis;
Vis al primaverii
Si al bucuriei,
Drum al fericirii,
Catre nemurire...
poezie de Mădălina-Elena Moldoveanu
Adăugat de Mădălina-Elena Moldoveanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
bătrânul poet își caută
noua muză
pentru lancea sa
muiată în cerneală
gata să termine noul volum
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
bătrânul cu fața palidă
bătut de valurile vremii
privește pe deasupra
tomului cu descântece
la zvăpăiată ce i-a furat mințile
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarele și Luna
Soarele e domnul zilei,
Îi zâmbește-n zori zambilei,
Strălucește și-ncălzește
Și la viață ne trezește.
Luna e regina nopții,
Și nu doar la echinopții;
Când pe boltă, noaptea, trece,
Strălucește, dar e rece.
Luna palid strălucește,
Dar lumina-i ne vrăjește;
Chiar de-i rece, negreșit
Ea ne-ndeamnă la iubit.
poezie de George Budoi din Soarele și Luna în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (8 august 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoaptă de lună
O șoaptă de lună
ma învăluit în rază
de lună plină
și ardea sublim de divină
sângele în maree căprui
cu briză ca nimănui..
Hai vino cu brațul sfeștnic
Să fermentezi sângele
Demonizat și netrebnic
Din vin în izvoarele
In fluturi de sudori
Uciși-n perle de rouă-n zori
Culegând din gene flori
Cu care, zi de zi mă adori
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu Luna la pas
Geroasă noapte și senină,
Iar pe pământ doi muritori,
Fără să vadă luna plină,
Fac umbre, că sunt călători.
Găinile se culcă-n dud,
Chiar și pe gerul ăsta mare;
Și mersul stelelor l-aud,
Că se visează călătoare.
Îngheață creasta la cocoș,
Copii de frig or fi murind,
Zăresc o babă și un moș
Pășind încet, călătorind.
Nu eu vă spun această poezie,
Ci luna de pe cer mi-a spus-o mie.
sonet de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bărbați străini și noi
rochia stă puternic pe ea
pensula-i stă unealtă în mână
e lună
în Senta e o lună de mucava
nu e wi-fi după miezul nopții
poate
că mâine ea va lupta va lupta
cu bărbații înfățișați peste zi
fără pori
ca soldați beton ai imperiului
fricii de stăpânirea maghiară
e lună
de iunie și e anul când apele
se adună puțin se adună
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!