fata cu ie

Poemul paşilor pierduţi

Scriu poeme de urgenţă
paguba îmi dă răsplată
o ce tandră recurenţă
pe-o piele neagră de fată

Îmi dă paguba răsplată
muzele-s deja la coadă
le-aş primi cu drag pe toate
zău la mine în ogradă

Stau cu muzele la coadă
o ce tandră recurenţă
toate vor ca să mă vadă
într-un poem de urgenţă

Noaptea când îmi dă răsplată
să-i scriu umbra ei de fată

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (15 august 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă simt ca un străin în faţa ta.

Alexandre Dumas în romanul: Contele de Monte Cristo
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Are faţa scrisă în icoane.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dispreţul

Pentru anii mei amorul încă nu e! N-am iubit!
Am tot râs de chipu-i rumen, până-acum necontenit;
Faţa lui trandafirie e curată născocire
Spusă poate-odinioară de-un poet, aşa-n neştire,
Căci mai toţi amorezaţii, care-n cale mi-au ieşit
M-au făcut să-mi piară pofta şi dorinţa de iubit.
Faţa lor este sau pală sau deodată înroşită
De-o roşeaţă ca de friguri, iar privirea rătăcită,
Ba aruncă-n orice parte fulger crunt, răutăcios,
Ba e fixă, sperioasă, neavând nimic frumos.
(...)

poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Irma La Douce: Mă bucur pentru fata aia din Dijon, cea care tuşea.
Nestor Patou: Da?
Irma La Douce: Pentru că, sincer, în duba poliţiei m-am gândit că niciodată în viaţa ta nu vei...
Nestor Patou: Ah, n-a fost o singură fată. Au fost mai multe.
Irma La Douce: Câte?
Nestor Patou: În total? Păi stai să văd...
Irma La Douce: Trei?
Nestor Patou: Nici chiar aşa de multe.

replici din filmul artistic Irma cea dulce, după Alexandre Breffort (5 iunie 1963)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrem să fim iertaţi dar nu suntem dispuşi să iertăm şi noi. Vrem să ni se acorde atenţie şi să ne fie luate în seamă toate drepturile, dorinţele, de nu şi capriciile, luăm însă foarte grăbit şi împrăştiat aminte la nevoile, doleanţele şi solicitările celorlalţi. Ceilalţi! Ei ne apar undeva, departe, un soi de fantome pierdute în ceaţă. Ni se pare de fapt, că toţi cei din jurul nostru au obligaţii faţă de noi, iar noi faţă de nimeni, niciodată. Toate ni se cuvin, tot ce facem e bun şi îndreptăţit, numai noi avem întotdeauna dreptate.

Nicolae Steinhardt în Dăruind vei dobândi
Adăugat de Loredana Caia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mie-dor de tine, fată

Suavă, tristă şi nemângâiată.
Mi-e tare dor de tine, fată.
Mi-e dor de păru-ţi mătăsos,
De trupul cald şi mlădios.
Mi-e dor de ochii-ţi luminoşi,
De sânii mici şi graţioşi.
Mi-e dor de firea-ţi de fetiţă,
De gura-ţi ca o garofiţă,
De chipul tău mereu sfios,
De glasul tău melodios.
De-ai şti ce tare te doresc,
Nu m-ai lăsa să pătimesc.
Vino la mine, odorul meu,
Ca să te strâng la pieptul meu.
Intră cu mine-n dulcele joc,
Mângâie-mi trupul cuprins de foc.
Tristeţea vreau să-ţi risipesc
Şi sufletul să-ţi încălzesc.
Te voi iubi şi dezmierda.
Rămâi să fii lumina mea.

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Rotaru (2001)
Adăugat de Ion Rotaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soacrele pe scara Richter. Soacrele pot fi notate pe o scară de la 1 la 10, precum cutremurele:
1: Nemaipomenite: cele cu care trăieşti liniştit şi nici nu simţi că ai soacră.
2: De treabă: aproape la fel ca cele de la punctul 1.
3: Obişnuite: uneori simţi priviri chiorâşe, dar nu îndrăznesc să ridice tonul la tine şi nu-ţi produc daune materiale.
4: Obişnuite, aproape ca cele de la punctul 3, dar ale căror priviri chiorâşe sunt mai dese, care uneori ridică tonul la tine, cu care uneori te cerţi, dar care încă nu-ţi produc daune materiale;
5: Moderate, cele cu care te cerţi deseori, care încep să te bârfească, faţă de care începi să simţi o ură slabă;
6: Tolerabile, cele cu care te cerţi zdravăn, care te bârfesc deseori, faţă de care simţi o ură moderată;
7: Intolerabile, cele cu care te cerţi tot timpul, care te bârfesc tot timpul, faţă de care ura este puternică;
8: Cumplite, cele cu care certurile sunt interminabile şi insuportabile, care te bârfesc peste tot, care uneori îţi pun viaţa în pericol, faţă de care ura este foarte puternică;
9: Groaznice, cele care ţi-ar face orice rău, care ţi-ar lua tot sau aproape tot ce ai, care nu ezită să-ţi ia viaţa, cele faţă de care simţi o ură teribilă;
10: Fatale, cele cu care nicio noră şi niciun ginere nu rezistă, care ţi-ar lua tot ce ai fără să clipească, cărora nu le pasă de nimic chiar dacă pământul s-ar crăpa în două, cele cu care viaţa ta e terminată, faţă de care simţi o ură neîmpăcată.

George Budoi în Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (1 aprilie 2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimănui

Mai înaintea cerbului au fost cornele sale
Mai înaintea cocoşului a fost creasta sa
Mai înaintea şarpelui a fost veninul său
Mai înaintea omului a fost umbra lui.
Şi se duc... se duc... se duc...
toate-n faţă mai în faţă
apele la vale
cerul către stea
şi sufletul tău
se tot duce.. duce.. duce...
către nimeni
nimănui!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tânăr ucenic

Un Rimbaud ţăran s-a aşezat lângă mine, la masă,
cu iubita lui în ciorapi albi de mireasă,
un soldat Rimbaud, tânăr prin excelenţă,
s-a aşezat la masă ca o ilustră eminenţă;
ca pe o laticlavă princiară
şi-a desfăcut mantaua militară.
Tăcea, privind la fata cu fusta înflorată
şi cu bariş cum poartă la ţară orice fată,
tăcea soldatul tânăr,
tăcea,
tăcea mereu,
îi străluceau doar dinţii de straniu minereu,
ca-n apele de munte naivii bolovani.

Tăcea şi el ca mine la douăzeci de ani.

poezie clasică de Virgil Teodorescu din Semicerc (1964)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!