chipul tau mama

Dawson (beat): Bine, deci este timpul să îmi pun o dorinţă... aşa că hai să-mi pun o dorinţă. Aş vrea.. aş vrea ca mama mea să nu se fi culcat cu coprezentatorul ei. Aş vrea ca tatăl meu să înceteze să mai vorbească despre faptul că trebuie să se angajeze şi chiar să îşi caute o slujbă! Aş vrea să încetaţi să vă mai contraziceţi tot timpul şi cel puţin să vă prefaceţi că voi sunteţi adulţii! Aş vrea ca prietenul meu, Pacey, să înceteze cu transformarea asta a lui într-un elev eminent, cuminte, un înger păzitor al tuturor şi să revină la ce face el mai bine şi anume să mă facă pe mine să îmi placă viaţa mea în comparaţie cu a lui care ar trebui să fie mai rea. Şi apoi urmează Jen Lindley, cu problemele ei cu alcoolul şi cu numeroşii ei iubiţi şi cu modul ei nebunatic şi neascultător de a fi. Vreau să petrec cu tine! Şi iată-l şi pe Jack McPhee. Jack McPhee căruia îi plac băieţii, dar căruia nu îi displace să-mi fure iubita! Şi bineînţeles, iat-o şi pe Joey a mea. Drăguţa şi scumpa mea Joey. Singura adolescentă din lume care a simţit nevoia să se regăsească pe sine. Dar ştiţi ce? E în ordine. Accept asta. Trebuie să te regăseşti şi accept asta. Deci Joey! Joey? (Uitându-se peste tot, pe sub mese, printre oameni) Pardon! Unde este Joey a mea? Uite-o! Uite-o pe Joey a mea!

replică din filmul serial Cei mai frumoşi ani
Adăugat de Moţ Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sir Thomas Boleyn: Regele ţi-a asigurat un loc în suita reginei.
Mary Boleyn: Dar eu nu vreau să merg la Curte, nici soţul meu nu vrea asta.
William Carey: Regele mi-a oferit şi mie un loc de gentleman al consiliului său personal.
Sir Thomas Boleyn: Ai auzit Mary? În Consiliul regelui şi îl va sfătui personal?
Mary Boleyn: Şi cum rămâne cu viitorul nostru într-o casă la ţară?
Ducele de Norfolk: O, trebuie să-ţi scoţi asta din minte. Din acest moment, viitorul vostru este la Curtea regelui.
Mary Boleyn: William, te rog, nu înţelegi ce înseamnă asta? Ne vor despărţi, mă vor obliga să locuiesc în camere în care regele mă va putea găsi mereu.
Ducele de Norfolk: Din fericire, soţul tău înţelege importanţa unei astfel de şanse pentru noi toţi.

replici din filmul artistic Cealaltă moştenitoare Boleyn
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jean: N-am să uit niciodată replicile alea celebre din filmul ăla pe care l-am privit împreună în ziua în care făcusem prima oară dragoste.
Jenie: Dar noi n-am fost niciodată împreună la un film. Singura dată când te-am rugat să mergem era în ziua în care tocmai făcusem a opta oara dragoste cu şeful tău. Te-am sunat, iar tu mi-ai răspuns scurt că nu poţi vorbi, că eşti la un film cu şefu'. Iar când te-am întrebat de ce nu se aude niciun sunet, mi-ai spus că e un film mut, cu Charlie Chaplin.
Jean: Ah, da! Filmul într-adevăr era mut, dar în acelaşi timp foarte expresiv. Oare de ce îmi aduc aminte numai de lucruri care îmi lipsesc?
Jenie: Mâine vei mai avea o amintire duioasă, pentru că eu azi plec, şi pentru totdeauna.

replici din piesa de teatru Acţiunea are loc pe lumea asta, scenariu de Sergiu Burcă
Adăugat de Oana Camelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dana Scully: Tocmai citeam despre fascinanta viaţă a lui Chang şi Eng şi mă întrebam dacă şi moartea lor a fost la fel de fascinantă.
Curatorul: O, chiar foarte fascinantă. În 1874, într-o seară rece de ianuarie, Eng s-a trezit şi a descoperit că fratele său murise în decursul acelei nopţi. Câteva ore mai târziu, şi Eng a părăsit această lume. Poate aceste lucruri nu sunt în sine atât de fascinante, dar imaginaţi-vă... imaginaţi-vă că sunteţi în locul lui Eng şi staţi acolo, culcat. Ştiind că practic jumătate din corpul tău este mort... şi că şi restul, în mod inevitabil, trebuie să moară... şi să nu puteţi face absolut nimic în privinţa asta. La autopsie, a fost stabilit în mod oficial că Chang a murit din cauza unei hemoragii cerebrale.
Dana Scully: Şi care a fost cauza oficială a morţii lui Eng?
Curatorul: Spaima.

replici din filmul serial Dosarele X
Adăugat de Diana Frone, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dawson: Todd, am spus să te duci naibii. Ar trebui să-ţi fie ruşine, omule, şi nu pentru că te porţi urât cu oamenii pentru că sunt mulţi care fac asta. Ar trebui să-ţi fie ruşine pentru că ţi s-a acordat un privilegiu uimitor şi tu nici măcar nu iei asta în serios. Ai ocazia să faci filme. Îţi câştigi existenţa făcând asta şi tu nici măcar nu apreciezi acest lucru. Filmul acesta nu o să fie bun de nimic. Eu ştiu asta şi tu ştii asta şi toată echipa ştie asta. Şi probabil că şi următorul tău film o să fie la fel. Ţi s-a dat această şansă incredibilă, iar tu o dai în bară. Îmi este milă de tine. Dacă o să ajung vreodată aici, o să fac totul diferit. (Oamenii îl aplaudă până când se întoarce Todd spre ei.)
Todd: Ai mare curaj, puştiule. Acum dispari de pe platoul meu. Eşti concediat.

replici din filmul serial Cei mai frumoşi ani
Adăugat de Moţ Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Luci...
Lucian: Dom' director... Ce ţinută! Vă stă bine.
Traian: Crezi? E duminică seara; îmi permit să nu arăt a director. De mâine, lucrurile se schimbă iar... Mă mai bucur de puţinul timp rămas.
Lucian: Cum? Completând la hârţoage?
Traian: Trebuie să mă ocup şi de ele; n-am încotro. Acum însă, că ai venit tu, dă-le încolo... Văd că l-ai adus şi pe prietenul tău înaripat.
Lucian: Da; vă deranjează?
Traian: Deloc. Pe cine sau de ce ar deranja? Nu înţeleg însă de ce tot vrea chei de la mine?!
Lucian: El vrea chei de la oricine. Dar în cazul dumneavoastră, e vorba de cheile maşinii. Rikky, cheile directorului sunt la mine; nu ţi le dau!
Traian: Drăguţ papagal.
Lucian: Rikky? Întotdeauna.
Traian: Hai, Luci! Să mergem!
Lucian: Unde, dom' director?
Traian: Oriunde, numai aici nu; să nu rămânem în acest loc. Ce zici de "Pacifis"?
Lucian: E bine. Haideţi şi-n "Pacifis"...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Interesant! Ai putea aranja acelaşi lucru şi pentru mâine seară?
Lucian: Bineînţeles; dar cu o condiţie.
Lia: Care?!
Lucian: Să-mi permiţi şi mâine seară să te conduc până acasă, tot cu maşina directorului.
Lia: Bine, de acord.
Lucian: Ia te uită! Dacă ştiam că vei fi de acord atât de uşor, îţi puneam altă condiţie: Aceea de a-mi accepta prietenia.
Lia: În cazul ăsta, ai fi pierdut; ar trebui să-ţi fie clar că aş fi preferat compania celor doi body-guarzi.
Lucian: "Nemilosul" şi "Temutul"... Ar fi de preferat compania lor decât prietenia mea?
Lia: Da! Măcar poreclele lor exprimă clar ceea ce sunt ei; în cazul tău, "Don Juan" – nu e foarte relevant. Dar dacă te rezumi la partea cu condusul acasă, poţi avea şanse; numai dacă nu cumva ai pe altcineva în vedere pentru seara următoare...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dr. George O'Malley: Pot să-i văd faţa?
Callie: Sunt în plină operaţie.
Dr. George O'Malley: Ştiu. Băiatul ăsta e pacientul tău? Ştiu că fotografia e pe jumătate pătată şi e greu să îţi dai seama dar - te rog să-mi spui că e el. Spune-mi că a fost chiar aici, sub nasul meu, deschis toată ziua pe masa ta şi că nu a plutit pe fundul oceanului. Te rog să-mi spui lucrul ăsta.
Callie: Ţine fotografia la lumină ca să văd mai bine. Da, da, ăsta e puştiul meu. Pot să recunosc ochii ăia fraieri oriunde.
Dr. George O'Malley: Chiar aşa?
Callie: Da.
Dr. George O'Malley: Callie O'Malley. Nu pot să te sărut chiar acum pentru că eşti în operaţie dar diseară, când vei ajunge acasă, o să...
Callie: Bine, bine, oameni buni haideţi să ne concentrăm. George, eu lucrez aici. Lucrez, deci... da.... pa.

replici din filmul serial Anatomia lui Grey
Adăugat de Madalina Gorneanu (Voicu)
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulcahy: Bună dimineaţa! Iată-ne din nou aici. Este iarăşi duminică. Sunt sigur că toţi aţi venit aici aşteptându-vă să auziţi o predică. Ei bine, trebuie să recunosc că nu sunt la fel de pregătit pe cât mi-aş dori. De fapt, nici măcar nu sunt îmbrăcat aşa cum mi-aş dori. Vedeţi, îmi pregăteam predica, despre care speram să fie una deosebit de emoţionantă în onoarea cardinalului Reardon, dar am fost chemat în altă parte şi, ca să fiu cinstit, nu m-am mai reapucat de ea. Aşa că, dacă aveţi răbdarea să mă ascultaţi, aş vrea să vă spun de ce nu am mai continuat-o. Aş vrea să vă povestesc despre doi bărbaţi, fiecare luptându-se cu propria sa criză personală. Pe primul dintre ei îl cunoaşteţi destul de bine. Al doilea este un pacient aici. Ei bine, primul bărbat credea că se confruntă cu o criză, dar de fapt el doar încerca să impresioneze pe cineva. Voia să i se recunoască meritele, să fie încurajat, să fie apreciat. Când aceste merite erau ameninţate, reacţiona de-a dreptul copilăreşte. Dar cel de-al doilea bărbat se confrunta cu cea mai mare criză în care se poate afla omul muritor, pierderea propriei vieţi. Cred că sunteţi de acord că cel de-al doilea bărbat avea tot dreptul să fie egoist. În schimb, acesta a ales nu să se gândească la persoana sa, ci la cea a unui frate de-al său. La un frate. Şi când primul dintre ei a observat demnitatea şi altruismul celui de-al doilea şi-a dat seama cât de meschin şi de egoist a... am... am... am fost. M-a făcut să văd lucrurile mai clar decât le-am văzut vreodată. Dumnezeu nu ne-a lăsat aici pentru a primi acea mângâiere de apreciere. Ne-a creat ca să poată fi aici El însuşi, pentru ca El să poată exista în vieţile celor pe care i-a creat după chipul şi asemănarea Sa.

replică din filmul serial M.A.S.H.
Adăugat de Huzlău Alina Cristina, Mttlc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Col. Samuel Trautman: Dacă îţi trimiţi oamenii acolo după el, o să moară din cauza ta.
Şeriful Will Teasle: Ştii, noi suntem doar un department dintr-un oraşel de provincie cu şerif, colonele, dar trebuie să ne facem treaba la fel ca eroii noştri din Forţele Speciale.
Col. Samuel Trautman: În Forţele Speciale, noi ne învăţăm oamenii să rămână în viaţă în timpul misiunii.
Şeriful Will Teasle: Ei, nu mai spune. Nu mi-a trecut niciodată asta prin minte.
Col. Samuel Trautman: Vrei un război pe care nu-l poţi câştiga?
Şeriful Will Teasle: Vrei să spui că 200 de oameni de-ai noştri împotriva omului tău reprezintă o situaţie din care nu putem ieşi învingători?
Col. Samuel Trautman: Dacă aduci atâţia, nu uita un lucru.
Şeriful Will Teasle: Ce?
Col. Samuel Trautman: O provizie serioasă de saci pentru cadavre.

replici din filmul artistic Rambo I, după David Morrell
Adăugat de Nicoleta Mitrofan
Comentează! | Votează! | Copiază!