vapor

Slavă aşa-zişilor parlamentari

Când tac aş zice că sunt cărturari.
Doar că tăcerea nu-i în firea lor.
Ca sfinţii poartă bărbi enorm de mari,
au frai la tren, au frai şi la vapor.

Îi vezi grăbiţi spre Reichstang când se-ndreaptă.
Spre binele naţiunii au buget.
Şi, dacă îi mai vezi urcând o treaptă,
să ştii că merg de-a dreptul la bufet.

Se tem de ironii, de alt nimica, încă.
Când fac ceva, atuncea fac erori.
Dar cum nu tot ce zboară se mănâncă,
se tem de-alegeri, nu de-alegători.

Ating, când pot, o vârstă ideală.
Când vede-un om bătrân şi damblagiu,
cuviincios, poporu-ntreg se scoală.
Poporul se răscoală. Ei o ştiu.

poezie clasică de Erich Kastner din Trusă lirică de prim ajutor (1936), traducere de I.Cassian-Mătăsaru
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragul meu Castravecior, o să merg pe vapor cu Paxthe şi Don Andres şi Gregorio şi o să stau toată ziua, apoi o să vin acasă şi o să mă uit dacă am primit scrisori sau măcar una. Şi poate că o să fie vreuna. Şi dacă nu o să găsesc niciuna, o să fiu un ticălos tare trist. Dar tu ştii cum să ai grijă de asta, nu-i aşa? Te rog, scrie-mi, Castravecior. Dacă era ceva legat de serviciul tău, ai fi făcut-o. E al dracului de greu fără tine, mă descurc, dar mi-e dor de mor de tine. Dacă ceva ţi s-ar întâmpla, aş muri ca un animal la zoo, care moare dacă i se întâmplă ceva companionului său. Cu multă dragoste, draga mea Mary, află că nu sunt nerăbdător. Sunt doar disperat.

Ernest Hemingway în scrisoare către Mary Welsh (1945)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima oră

La marginea nopţii întârzie somnul
în gândul rămas lângă uşă stingher
pe franje de karma ce umplu ecranul
cu doruri căzute de-a valma din cer.

Le văd la fereastră venind încărcate
cu dulci amintiri regăsite-n trecut,
ce vor să-mi aducă, pe căi neumblate,
surâsul jertfit într-un ultim sărut.

Iar buza-mi crispată, rămasă rănită
în visul ce-ţi caută umbra prin cer,
mai tremură încă, de-atunci neoprită,
sub ochii-mbrăcaţi în armură de fier.

Se scurge-n pendulă şi ultimă oră
în care speranţa mă duce-n trecut
să-mi caut destinul privind de la proră,
bătrân marinar pe vapor nevăzut!

poezie din revista on-line Logos & Agape (21 octombrie 2019)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lampa

o lampă stinsă
o uşă închisă
luna, un ciob azvârlit pe cer
în noaptea aceea de beţie
trist surâs într-o lacrimă
mă sprijin pe coatele sufletului
tăcerea e goală şi mută
văd prin crăpăturile vieţii
o scânteie
dar uşa rămâne închisă
cărarea s-a stins în tăcere
doar amintiri înceţoşate şi seci
sunt un cuvânt în derivă
lovit de stânci, în ape tulburi, adânci
pe ţărmul abrupt al unui gând
un biet vapor cu pânze rupte
visul a oftat sau a plâns
cine azi mai ştie, cine...
timpul a trecut
o lampă stinsă

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visător

Mi-a plecat gândul cu un vapor de vise,
Pe valul alb al unei mări cu amăgiri,
Purtând cu el parfumul de caise
Pe care-l port mereu în amintiri.

Tălăzuiesc la mine-n suflet, iar, dorinţe,
Din depărtări ce nu pot să le-ajung,
Neputincios ca-n faţa ultimei sentinţe,
Pe cele triste de-aş putea să le alung.

Nici măcar norii nu-mi alină suferinţa,
Când dospesc furtuni la orizont,
Dar idealul mi-e iubirea şi credinţa
Şi cu viaţa mea-i plătesc acont.

Călătorind într-o lume nefirească,
Fără să mă bage corbii-n seamă,
Eu vreau doar aripi inimii să-i crească
Într-o poveste ce dorul meu o cheamă.

poezie de Ionel Arădoaie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emoţii perfecte

speranţa-i un vapor cu zece nivele
a ocolit pericole în Triunghiul Bermude
trăieşte aventuri transpuse-n nuvele
se afundă în valuri printre baracude.

speranţa mea-i un suflet de vioară
nopţi şi zile cântă armoniile vieţii
petală de iubire într-o floare rară
scăldată-n lumina şi roua dimineţii.

speranţa-i o minune ţine moartea departe
împarte cu mine speranţele tale
freamătul romantic ascuns într-o carte
cerul să ne umple cu surse vitale.

emoţii perfecte, speranţe selecte
toate implicate în zeci de proiecte.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec vânturat

Doamnă, fără tine sunt pierdut!
- sta de vorbă Vântul azi cu Marea -
ca un ied la târg pe-un ban vândut,
ochii mei pustii ar plânge zarea
şi aş amuţi în aşternutul
de zăpadă-al iernilor târzii.
Doamnă - îi şopteşte mării Vântul -
valul tău cu braţele-l urzii
şi cu suflul meu până la cer,
de mă laşi, îl urc, nu face nazuri!
dragă Doamnă dăruiesc, nu cer
veşnic loc în albele talazuri."

Pescăruşii par nişte străjeri
ce duc nouri fără soţ în ciocuri,
soarele apune, precum ieri
un vapor e priponit la docuri.
Ca o capră neagră, de niciunde,
noaptea parcă vine la păscut.

[...] Citeşte tot

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citadela

Acelaşi ţărm, aceeaşi aşteptare,
apusul mi se pare ca de ceară,
la orizont şi ultimul vapor dispare,
iar plânsetul sirenei mă doboară.

Cetatea prinsă-n ziduri dantelate,
spital central de gânduri efemere,
nedeclarat cadavrele îsi scoate
pe un opis din false fişiere.

Sub zidurile ei mă împresoară
cu uşi masive-n fiare ferecate,
iar eu mă-ntreb, în fiecare seară,
de unde vin, ce caut în cetate?

Aş evada dar nu mai ştiu pe unde
căci prinsă-n labirint de coridoare
în mintea mea neîncetat pătrunde
un drog ce m-adânceşte-n nepăsare.

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Neagu din Fata morgana, Ed ePublishers, Bucureşti, 2016 (2019)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!

Genom

Am ţara în mine, îs ţară eu,
Drapel, cu tot, de curcubeu.
Mă ţin lipit de toţi, o vamă,
Întegru dintr-un tată, o mamă,
Pictaţi de timp, pe acelaşi loc
Roşind pământ de busuioc
Printre un galben crud de spice,
Înţepând cer, să se ridice
Se picurând albastru-n pâini,
Storcând din glod crăpate mâini
Să scoată aur în culori,
Diverse, între poieni de flori
Păscute de zimbri, de ciute,
De miere urs pom să sărute.
Curat mă spăl în apa mării,
Vapor mă urc pe Omul zării,
Dansez pe Dunărea Albastră
Şi-am Basarabia fereastră...
Sunt tot o uşă larg deschisă,
Un primitor; ura-i proscrisă!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doina codrului

copacii amuţesc sub scrâşnet de topor
munţii-s despăduriţi cât vezi cu ochii
glia sărăceşte sărmana n-are spor
trecută prin blestemul babei Dochii.

nemulţumirea creşte în popor
iarna îşi etalează geroasele rochii
copacii amuţesc sub scrâşnet de topor
munţii-s despăduriţi cât vezi cu ochii.

strigăt de valuri răsună pe vapor
timpul înebunit dansează pe muchii
scoate aburi de sminteală prin por
şi pune pe jar inima rărunchii.

copacii amuţesc sub scrâşnet de topor
munţii-s despăduriţi cât vezi cu ochii.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!