Epigrame despre sfarsit de an, pagina 8

Alegătorii cu năduf
Îşi zic în semn de disperare;
Cum patru ani trăit-a-n puf,
E cazul, de acum, să zboare!

Vreo două ore-a tot vorbit,
Părea că nu va fi sfârşit,
Când convorbirea-a terminat-o:
Tu! ce mai faci? a întrebat-o.

Când frunza-n vii a ruginit
Şi berzele-s în ţari străine,
Emoţiile s-au sfârşit...
La mine şi la trei vecine.

Un concurs perfect, ce-atinge,
Negreşit, de astăzi, miza,
Că-n sfârşit, n-or să câştige
Gheorghe Bâlici şi Diviza!

Azi "audiţie"-am avut,
Cu decibeli precum sunt "spinii"
Când s-a sfârşit, rău mi-a părut,
Că fain se mai certau vecinii.

epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din cetate în cetate
Te-au mutat, dar, în sfârşit,
Murind, tu ai dobâmdit
Dreptul la... stabilitate!

Săracii oameni bogaţi!
Au împânzit spitalele.
Săracii nu sunt trataţi,
C-au sfârşit paralele.

epigramă de Dumitru Delcă (2 noiembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aştept zăpada iar să cadă,
Căci iarna iat-a şi-nceput,
Se văd şi oameni de zăpadă,
Că de nimic am tot văzut.

Complice pentru cel ce, vrând să-nvingă,
Pe "marea scenă" unde se răsfaţă,
Încearcă îndârjit să ne convingă,
Că are, în sfârşit, o nouă faţă.

Auzind avertismentul,
Eu îmi iau angajamentul
C-o să tac, da, negreşit,
După obştescul... sfârşit!

<< < Pagina 8 >

sfarsit de an