Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

poteci

Poezii despre poteci, pagina 8

Nocturnă

În pânza tremurândă a lacului sihastru
Se oglindește luna cu ochii-diamant;
Ferigile-amețite de aerul albastru,
Tot răspândesc miresme, cu-n foșnet delirant;

Poteci insingurate doinesc pădurea verde-
Ce vise 'nalță-n beznă pe-un lujer prins de stele;
Ți-aud pășirea-nceata, desculță, tot se pierde
Spre cetine-obosite, prin move imortele;

Lintoliu de-aer mistic de umeri mă cuprinde,
Mă-nalță ca pe-o zeie spre-altare cu rășină
Văd pașii rătăciți pe creste tremurânde,
Dar nu vei șți nicicând c-o umbră ți se-nchină.

poezie de (11 iunie 2015)
Adăugat de Liliana VoicuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Se stinse mama

Știam, că n-am să te mai văd!
Se stinse candela-n lumină.
Prin ferestruica din poteci
Se-ntrezăreau doar mărăcine.

Cercam ecourile vii,
Se risipeau în căutare,
Știam că pleci, n-ai să mai vii...
Mă-nfiora o așteptare!

Și fulgeram prin nori plângând,
Și căutam o îndurare
Alb-vânătuluil sărut de vânt,
Mă arunca din val în mare!..

Colină lină, lindă, tu,
Aura-ți arde în visare...
Știam că pleci, că vei pleca...
Se stinse-n ochi lumina-soare!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Balada cu iz de fan

Angrenajul oribil in care m-am nascut
Nu-mi ofera nici o libertate,
Coapse arcuite si pulpe inalte
Zburand prin aer s-au parut.

Dar nu, caci era fanul sfant
Din mana calda-a unui demiurg,
Mirosul pur privesc, si curg
In albia raului adanc.

Amintirile tristetii reci
Obsesiv revin in ogive,
Muschii-nchisi in teci,

Si simtiri crestate in orgie
Coboara prin lanuri, prin poteci
Sa smulga gandurile-o mie.

poezie de
Adăugat de Cristina MocanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Suspine

Noaptea, în coroane de suspine,
Umblă goală pe poteci boeme,
Sălcii-n unduiri colind saline,
Peste șoapte-n buze de poeme.

Vulturi de pucioasă-au să pătrundă,
Sub rimelul ploii frângând zarea,
Vinele din munți cu foc inundă
Și-n priviri de nori plânge visarea.

Deznădejdea umblă-n straie grele,
Rechemându-și cloaca blestemată,
Eu doinesc prin geruri și prin rele
Și prin toată lava vinovată.

Prin secunde,-n pleoapa-ți de gazelă,
Curg vârtejuri în dragoste rebelă!

sonet de (18 iunie 2017)
Adăugat de Aurel PetreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sara Teasdale

Dacă moartea va fi-îngăduitoare

Poate ne vom întoarce iarăși pe pământ să respirăm
Parfumul unei seri, dacă moartea va fi-îngăduitoare;
Vom coborî pe vechile poteci spre mare și,-aplecându-ne,
Vom mirosi mireasma proaspătă-a trifoiului în floare.

Vom ajunge-împreună din nou pe-această plajă albă
Și vom asculta valurile mării și cântecele nopții;
Vom fi fericiți o oră sub obrajii cerului îmbujorați de stele,
Pentru că morții-s liberi, știm asta, deși nu-o rostim, cu toții.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Daniela Fărtăiș

Șoapte de iarnă

Inima-mi scrie poezie
când peste ea se topesc
fulgi de mir înghețați,
în foc și dor metamorfozați.

Miresme tari de brad și portocală
se sting sub greutatea sufletelor seci,
și văd, fără vreo îndoială
că azi uităm de darurile cerești.

Dantela de argint cade
peste frunzele stropite prematur
de diamante reci...
fluturi albi se aștern azi, pe poteci.

Poezia savureză mirosul iernii
plimbându-se desculță
prin nămeții cenușii,
ai dorului îngropat în fâșii de bucurii.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Fărtăiș

Șoapte de iarnă

Inima-mi scrie poezie
când peste ea se topesc
fulgi de mir înghețați,
în foc și dor metamorfozați.

Miresme tari de brad și portocală
se sting sub greutatea sufletelor seci,
și văd, fără vreo îndoială
că azi uităm de darurile cerești.

Dantela de argint cade
peste frunzele stropite prematur
de diamante reci...
fluturi albi se aștern azi, pe poteci.

Poezia savureză mirosul iernii
plimbându-se desculță
prin nămeții cenușii,
ai dorului îngropat în fâșii de bucurii.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubitei

Într-un colț uitat de crâng
Cugetele se răsfrâng
Și ca frunze adie în vânt,
Risipind raze de-argint,
Peste trupul diafan,
Buza dulce, de mărgean
Și aștept s-aud din nou
Mătăsosul tău ecou
Și șoptirile dintâi,
Vis albastru, să-mi revii!
Vremea treacă nesfârșit
Și în ritmul netrăit
Calce pasul lungi poteci
Și cum clipele se scurg,
De prin zori până-n amurg,
Să culeg un diamant
Din abisuri de neant
Și sfințitul meu topaz
De iubire și extaz!

poezie de din Cuget nemuritor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Ioan Gârda

Despărțire

Te duci, iubire, trebuie să pleci,
Destin potrivnic astăzi ne desparte -
Dă sens cumplit cuvântului "departe"
Și noimă dă expresiei "pe veci".

Să nu vorbești, cuvintele-s deșarte,
Doar uită îndrăgitele poteci
Și fă un semn cu degetele reci
Că ne vom regăsi cândva, în moarte.

Și dacă șerpi imenși și răi mă strâng,
Iar sufletul îmi trage la galere
Și am dureri în omoplatul stâng

Cum n-a mai fost în Univers durere,
Să nu îți fie teamă, n-am să plâng,
Bărbații știu să sufere-n tăcere...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Tiger

Vis de iarnă

Când totul e alb și cenușă,
Iar soarele-n doliu plutește,
Doar iarna – eterna mătuș㠖
Din colțul de gheață privește.

Pe creste, sclipiri de zăpadă,
Prin ace de brad suflă vântul,
Rebeli, câțiva fulgi vor să cadă
În gerul ce-mbracă pământul.

Sălbatica fiară se-ascunde
La umbră de timp și uitare,
Își cerne ecoul în unde,
Din văi și poteci solitare.

E liniște iar și e bine,
În suflet, lumini mă inundă,
Nu știu de ce, care sau cine
Pașii prin stele i-afundă...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 8 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook