citate robinson crusoe

Bărci în ceaţă

Sporturile şi galanteriile, scena, artele, talentele dansatorilor,
Vocile exuberante-ale muzicii, au farmec pentru copii,
Dar le lipseşte nobleţea. Sinceritatea vehementă şi dureroasă
Face frumuseţea. Mintea
Cunoaşte, devine adultă.
O ceaţă neaşteptată-înăbuşă oceanul,
O vibraţie de motoare intră-n ea,
O aruncare de piatră, la urma urmei, între pâclă şi stânci,
Una câte una, din necunoscut, trec umbre,
Duhuri, bărci de pescuit remorcându-se una pe alta,
Având ca reper stânca,
Menţinându-se pe fragila fâşie dintre pericolele mării în ceaţă
Şi spuma-înălţată peste granitul ţărmului.
Una câte una, urmărind liderul, s-au strecurat şase pe lângă mine,
Ivindu-se din ceaţă şi recăzând în ea;
Pulsul motoarelor atenuat de vapori, răbdător şi
Prudent,
Rulând de la capătul peninsulei
Până la gemandurile portului Monterey. Un zbor alb de pelicani,
O încântare pentru privire;

[...] Citeşte tot

poezie de Robinson Jeffers,1887–1962, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste de Dragobete

În ajun de Dragobete,
Încălţaţi cu albe ghete,
Ghiocelul şi-o brânduşă,
Mi-au batut încet la uşă!

Vor să îi primesc în casă,
Fiindcă iarna e geroasă,
Şi nu pot să stea afară,
Până-n zi de primăvară!

I-am primit la mine-n casă,
Le-am pus mâncare pe masă,
Şi am povestit de toate,
Pân' la unu jumătate!

După ce i-am omenit,
Şi de somn i-am pregătit,
Mi-au dat un sărut în dar,
Şi i-am pus într-un pahar!

[...] Citeşte tot

poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Improvizaţii – o şedinţă a Curţii Supreme de Justiţie

LORDUL AVOCAT

Strângând foile acidului discurs în mână,
A tot somat, lansând fel de fel de-aluzii,
Până când a găsit, cu declamatoare râvnă,
Argumentul, un citat ţinând loc de concluzii:
L-a găbjit, l-a mirosit şi l-a-nfipt, nene,-n faţa ta,
Cu aerul că n-o face să tragă pe sfoară blegii;
Iar tot ce bunul lui simţ deloc nu percepea,
A bălmajit, nene, recitând din cartea legii.

MR. ERSKINE

Harry a-ncremenit de groază, se-nţelege,
Şi-atunci a ridicat mâna luând cuvântul;
Decanul grijuliu chiar părea a înţelege,
Că din altă parte-ar fi trebuit să bată vântul:

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Robert Burns, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele traversează oceanul singuratic

Întristat datorită unor lucruri de departe,
Care n-au nici o treabă cu mine, cutreierând
De-a lungul coastei şi sus pe panta crestelor
Seara, am văzut
Stelele traversând oceanul singuratic
Şi marele mistreţ
Arând cu râtul pe Muntele Mal Paso.

Batrânul monstru a fârnâit, "Aici sunt rădăcini dulci,
Larve grase, gândaci alunecoşi şi ghinde încolţite.
Cea mai bună ţară din Europa a fost învinsă,
Iar aceasta este Finlanda;
Însă stelele traversează oceanul singuratic,"
Bătrânul mistreţ cu ţepi negri,
Sfâşiind gazonul de pe Muntele Mal Paso.

"Lumea a luat-o razna, omule,
Şi-i condamnată până-n ziua vindecării să-i meargă încă şi mai rău;
Mai bine aşteaptă-aici pe munte
Patru sau cinci secole,

[...] Citeşte tot

poezie de Robinson Jeffers,1887 – 1962, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu arcanul (Shanghaied* )

Luat cu arcanul!... Eu jur să stau pe uscat, frăţioare,
Nu mai vreau pe larga, nemărginita mare!...
Luat cu arcanul!.. Luat cu arcanul!
Cu tovarăşi pe care nu-i ştiu, nu i-am mai văzut,
Inima mea-i acum un pietroi rece, mut...
Luat cu arcanul!.. Luat cu arcanul!

Pe marea gri, întinsă, rabd ruliu şi rabd tangaj,
Iar corvezile grele scot sufletul din echipaj!...
Luat cu arcanul!.. Luat cu arcanul!
Da, dincolo de ceaţă e ţărmul meu drag
Şi-aici parâmele de care-s obligat să trag –
Luat cu arcanul!.. Luat cu arcanul!

Luat cu arcanul – urăsc această navă, n-o ascund,
Pe care-i o javră căpitan şi-o brută secund...
Luat cu arcanul!.. Luat cu arcanul!
O, când voi pune iarăşi piciorul pe pământ,
Nu voi mai bea, nici naviga spânzurat de vânt!
Luat cu arcanul!.. Luat cu arcanul!

[...] Citeşte tot

poezie de Harry Kemp din Cântece şi balade marinăreşti, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luke Havergal

Du-te către poarta dinspre apus, Luke Havergal,
Unde braţele iederii, albe, flutură pe pereţi batiste ca un sol,
Şi aşteptă-acolo-n amurg, vei primi veşti curând.
Frunzele-ţi vor şopti despre ea, iar unele duse de vânt,
Cuvinte-n zbor, te vor lovi, te vor arde ca un pârjol;
Dar, du-te, şi dacă-asculţi, ea te va chema încetişor.
Du-te către poarta dinspre apus, Luke Havergal –
Luke Havergal.

Nu, nu există zori pe cerurile dinspre răsărit
Pentru a fisura noaptea din ochiul tău înnebunit;
Dar, unde beznele din vest se-adună rând pe rând,
Întunericul va pune capăt nopţii în curând:
Cu fiecare frunză care zboară, Domnul ni se dăruie, ucis –
Iar iadul nu se judecă în jumătăţi de paradis.
Nu, nu există zori pe cerurile dinspre răsărit –
Dinspre răsărit.

Am ieşit din mormânt să-ţi spun ce ai de făcut,
Să-alung de pe fruntea ta acea flacără, acel sărut

[...] Citeşte tot

poezie de Edwin Arlington Robinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia şi nevasta

I – EXPLICAŢIA

"Credeai că le ştim pe toate," a spus ea," dar nu-i aşa.
Noi spunem tot ce putem spune, mai multe nu;
Dar nici să te pierzi n-o să te las, fiindcă tu
Încă mă iubeşti. Înfruntându-ne azi soarta,
Noi vom afla-n tristeţe, cât de curând,
Preţul pe care Iubirea va hotărî să îl plătim:
Noaptea e sfârşitul fiecărei zile, cum bine ştim,
Iar tăcerea, sfârşitul fiecărui cânt.

Îmi ceri să vin cu încă o dovadă c-aş avea dreptate,
Dar eu nu pot spune decât ceea ce-nţeleg şi ştiu;
Tu vrei o minciună care să facă zi din noapte,
Însă eu doar adevărul pot mărturisi. Partea proastă:

Dumnezeu nu m-a făcut numai ca să-ţi fiu nevastă.
Iar asta, iată,-o spun!... Deşi, poate, cam târziu!"

[...] Citeşte tot

poezie de Edwin Arlington Robinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antirăzboinică

Oamneni iubitori de viaţă,
oameni iubitori de primăvară,
spuneţi nu războiului,
spuneţi STOP măcelului!
Dictatorul nebun a ordonat
"operaţiuni militare speciale"
"denazificarea", când el e la fel
ca naziştii de tristă amintire...
Vă face pe toţi "nazişti şi "drogaţi"
şi ucide cu arsenalul lui militar
oameni mari şi copii mici,
face satele şi oraşele cenuşă şi scrum
cu rachete balistice...
Criminalul se trezeşte-n miezul zilei
şi-şi întreabă pupincuriştii
câţi oameni au mai murit
de o parte şi de alta a frontului...?
Oameni simpli, iubitori de viaţă
inundaţi pieţele oraşelor
şi spuneţi STOP războaielor

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Coţa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragobetele epigramiştilor

Cum facem epigramei fală,
În ziua asta specială
Propun iubirile constante:
În rime, ritmuri şi în poante.

Îi dau lui Gârda-ntâietate,
Că e băiat cu facultate
Şi i-a băgat pe mulţi în draci
Că se agaţă prin copaci.
Îşi ţese, ca păianjen, pânză,
Dar mult mai sus îl văd pe Frunză
Cum îl întreabă-ncet, cu milă:
,, Să-ţi dau un gram de clorofilă,
O poantă mică, Guguştiuc
Sau vrei citate din Gagniuc,
Muşcate de la Sir Hanganu,
Piftie de la M. Dobreanu?
Un corn cu lapte-ţi dă Janet,
Că tot luptaţi pe internet
Şi vă-mbinaţi, cu dor şi chin,

[...] Citeşte tot

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vânzare silabe

FERICIREA se măsoară în banii indexaţi la euro sau dolari
Gândurile în clipe bizare,
Răstălmăcirile pot fi diverse şocuri ale creierului
Care transformă totul în mutaţii nefireşti,
Robotul inventat să scrie pentru tine
Şi-a pierdut echilibrul.
Nimeni nu i-a comandat autodistrugerea,
Viitorul pinguinilor sau al altor vieţuitoare
Nu depinde de încălzirea globală ci de noi, fiinţele bolnave de ştiinţa nepotrivirilor de caracter,
Uneori visez şi număr vapoarele care pătrund în port
Culorile lor, semn de pace?
Mai apoi caut spre orizont unde se ascund duşmanii
Ce calibru de armament au, de ce dispun şi când se va produce catastrofa incertă a pământului scuturat de friguri?
Poţi să ştii răspunsul deja
Poţi să recunoşti semnele poţi să nu bârfeşti
Poţi să taci prelung...
Până când vei recunoaşte că ai avut dreptate:
Evreii nu-şi dau mâna între ei
E doar o metaforă pe care trebuie s-o manipulezi
când cerul e brăzdat de rachete

[...] Citeşte tot

poezie de Bianca Marcovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!