Poezii despre avant, pagina 8
Îți trebuie consimțământ
Îți trebuie consimțământ
Din partea forței tutelare,
Acum, la orișice mișcare,
Să mori de ciudă, pe cuvânt!
Să sapi o palmă de pământ
În curtea casei din dotare,
Îți trebuie consimțământ
Din partea forței tutelare.
Îți taie orișice avânt
Această tristă constatare
Că nu-i departe ziua-n care,
Când vei dori să tragi un vânt,
Vei cere-ntâi consimțământ...
(Din partea forței tutelare)
rondel de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E iarnă, iubito!
E iarnă, iubito!
E iarnă, iubito, prin mine
Va ninge cu fulgii de fier,
Va bate și vântul când vine
Te strig din zăpezi, efemer....
E târziu, a nins peste tot,
Orașul pustiu e și frânt,
Gerul își dă în clocot
Și-și face în mine avânt...
Te zăresc albă ca zarea...
Hibernală în gânduri și iar,
Pașii tăi aud departarea
Și vin către mine, dispar...
E noapte și ninge și ninge
Prin mine, prin tine-amândoi
Stingem lumina ce plânge
[...] Citește tot
poezie de Sergiu Boian (noiembrie 2013)
Adăugat de Sergiu Boian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești întrupată din plăceri nebune
Ești întrupată din plăceri nebune,
Din nefirești atingeri... și din flori,
Din tot ce e frumos și nu se spune,
Din taine, din peceți și din comori.
Ești hărăzită... viselor de noapte,
Ce ard în mine patimi și dorinți,
Topindu-te în răsuflări și șoapte,
În brațe mătăsoase... și fierbinți.
Ești plămădită din sfințite taine,
Din sentimente, lacrimi și cuvânt,
Din sâmbure de dor și clipe faine
Din pasiuni, speranțe și avânt.
Ești zămislirea gândurilor toate,
Chemarea inocentelor iubiri
Timpul lăsat a ne seduce... poate
Sau veșnicia pusă-n amintiri.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
In zadar
In zadar ne luptam sa gasim, in zadar,
Al vietii si-al mortii de piatra hotar
Nici noi nu mai stim ce-i bine sau rau,
Urcam in paradis, ne prabusim in hau?
Ce sens are viata, cand n-o intelegi,
Cand esti guvernat de absurde legi
Nici noi nu mai stim, e real este vis,
E drumul spre iad sau spre paradis?
Cautam fericirea cu-atata avant,
Ne-am vinde si fratii pe-o pala de vant
Daca ea ar aduce cat mai curand,
Implinirea ce-o afli doar in mormant.
poezie de Alex Dospian (2004)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Detalii
îmi trăiesc destinul simplu și comod
în zbor de pasăre vreau să mă înnod
liberă și fericită să plutesc pe vânt
de pe un curcubeu să îmi iau avânt.
visul mi-l trăiesc la marginea lumii
la confluența dintre mare și fluvii
pe-un țărm auriu să zidesc castele
să le lumineze mirabile stele.
iubesc în mers în amintiri în somn
răsppândind versul ca pe un semn
îmbrățișez timpul ca pe un prieten
alearga prin mine frenetic și sprinten.
doruri falnice ca munții temperez
detalii migăloase convertesc în crez.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În jocul cărților
cu ultimul noroc joc cărțile vieții
am în mânecă un As al fanteziei
la trucurile mele martori sunt pereții
sunt Dama de verde adepta poeziei.
în runde scurte fac reale selecții
cu care carte să merg mai departe
să câștig cu visul albastre proiecții
ca să reziste și dincolo de moarte.
avânt determinat cu demne aspirații
de semne cerești de pasiuni fecunde
acuma simt mângâietoare revelații
mă conduc la stele pe eterice unde.
din sufletul meu grăitoare vibrații
se strecoară în cord fericiri să abunde.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se-aprinde o stea
Ai apărut așa, de nicăieri,
Ca o frumoasă zână din povești,
Ca un zefir al unei primăveri,
Ca un gând bun din sferele cerești.
Te-ai strecurat în suflet cu avânt
Stârnind fiorul unei mari iubiri,
Cum n-a mai fost nicicând pe-acest pământ,
Cu a ta vrajă blândă din priviri.
Pare un vis sublim, seducător,
Dar totul e aievea, negreșit,
Mă simt precum o pasăre în zbor
Mă-nalț, plutesc, sunt mândru, fericit.
Și când pe-aici pe jos, din când în când,
Se naște o iubire ca a mea
Se duce vestea, iute ca un gând,
Și-acolo sus, în cer, se-aprinde o stea.
poezie de Octavian Cocoș (19 noiembrie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atelier de îndumnezeire
melancolia albă printre zăpezi de-argint
iubire înrădăcinată în instinct epopeic
prilejuri de încântare și de alint
salturi peste agonie cu avânt frenetic.
e forfotă-n atelierul de îndumnezeire
din lacrimi și culori pictez un Crist
sculptez în lut o stea cu strălucire
cu ochi imens cu iris de ametist.
până la oboseală șlefuiesc gânduri
zâmbetele care nu se crispează
în slove aranjate rânduri, rânduri
lumina divină ninsă-i de o rază.
iedera nemuririi învelește ziduri
în pustiul iernii să fie verde oază.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simbioză
Trec mereu pe lângă voi
Simt cum inima-mi tresaltă
Dacă-i soare, dacă-s ploi...
Chiparoșii mei de baltă!
Primăvara înverziți
Și-îmbrăcați mândru veșmânt,
Sunteți foarte fericiți,
Plini de sevă și avânt.
Vara vă priviți în lacul
Unde apa e albastră,
Liniștiți vă faceți veacul
Și-mi dați din puterea voastră.
Toamna frunzele pălesc
Devin galbene, arămii
În curând se prăvălesc
Și rămâneți goi, pustii.
[...] Citește tot
poezie de Octavian Cocoș (17 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ars poetica
sorb din izvorul vieții poeme lichide
purificând în mine omul din Neanderthal
universul de iubire în cord se deschide
și plouă cu vise cu nopți de santal.
sub clar de Lună trec orele sublime
învăluindu-mă cu aripi de lumină
străluciri fermecate pot să mă anime
cu nectarul dragostei strâns în stamine.
cred că Luna este un fel de Dumnezeie
sacralitatea ei se scurge în Cuvânt
inspiră artele cu freamăt de condeie
coșmarele vieții le spulberă în vânt.
în nimbul ei se află a veșniciei cheie
înving obstacole spre cer îmi iau avânt.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!