radu popescu

Vouă

Se văd roadele pe rânduri,
nu degeaba v-am citit...
se văd brăzduite câmpuri
şi astăzi au înflorit.

Mă gândesc să fac o carte
în care să povestiţi,
începuturile voastre
de la A, până la sfinţi

Îmi trece acum prin minte
forma ei mai diferită,
două rânduri povestite
şi o strofă învechită,

apoi iarăşi rândui, rânduri,
despre timpul de atunci,
când v-aţi adâncit în scrisuri...
gânduri mari şi gânduri dulci.

[...] Citeşte tot

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Momentele autentice ale spectacolului au curs, oferind grandoare şi eleganţă întregului, însă momentul forte a fost duetul artistului cu regretatul Aurelian Andreescu, coborât din stelele reci pentru a-şi interpreta şlagărul de referinţă, Copacul, unde sincronizarea cu Fuego a fost perfectă; momentul a fost unul în care orice descriere este de prisos: Fuego şi-a demonstrat cu brio ''clasa artisticească'', aşa cum maestrul Geo Saizescu obişnuia să se exprime faţă de ceva ce însemnă artă lipită de suflet cu sufletul lipit de artă.

Ştefan Radu Muşat în Paul Surugiu – Fuego în Concertul Pop Simfonic de la Sala Palatului - 15 Mai 2022 (16 mai 2022)
Adăugat de Nicoleta Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suspin

Un tei în noapte palpita
Ca un plămân,
Tu ai zburat, cu gura ta,
Ca un lăstun.

Ţii minte când stăteam sub tei
La ceas târziu?
Te oglindeai în ochii mei,
Acuma ştiu

Că scrisă mi-ai rămas în ei
Şi de neşters.
Ţii minte când şopteam sub tei
Un singur vers,

Că eşti a mea de la-nceput
La nesfârşit
Şi să-mi răspunzi nici n-ai putut,
Doar m-ai privit.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Miron Radu Paraschivescu din Tristele (1968)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără îngăduinţă

Şi n-am cerut să fiu sămânţă,
şi n-am cerut să fiu Adam
să gust din mărul cel mai dulce
năpasta lumii an de an.

Şi n-am cerut privirea-albastră
şi nici o inimă de leu,
şi nici statura cea semeaţă,
şi mâinile muncind din greu.

Şi n-am cerut nici cugetarea
şi nici iubirea n-am cerut,
m-ai pus fără de voie marea
deasupra a tot ce-ai făcut.

Şi n-am cerut nici răzbunarea,
mânia Ta nu am cerut
şi n-am cerut nici boală, moartea,
şi nici trăirea într-un trup.

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este aberant cînd afirmă senin că "fenomenul îngrădirii oficiale a unor valori literare autentice este azi în realitate imposibil". S-ar putea în sistemul său de valori, să fie adevărat. În timp ce vorbea la tribuna Congresului, un Vasile Voiculescu era în puscăria politică, iar un Radu Gyr, condamnat initial la moarte pentru poezia Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane, îsi ispăsea pedeapsa, comutată la închisoare pe viată. Închisorile gemeau de scriitori, intelectuali, muncitori, tărani etc. nealiniati la politica si ideologia comunistă, cei rămasi în libertate construiau societatea socialistă.

Nina Cassian în Un congres al scriitorilor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trandafirul şi călăul

După ce capul ei frumos căzu,
Omul cu gluga roşie, sclipitoare,
Proptit de stâlp, din părul lung văzu
Un trandafir căzându-i la picioare.

Şi ca lovit de-un trăznet nemilos
Cu mintea şi privirile confuze,
Îl ridică, fără să vrea, de jos
Şi-l apasă, însângerat, pe buze.

Din clipa-aceea, zile, nopţi la rând,
El care-a dus la moarte nepăsându-i
Sute şi zeci de suflete plângând
Plânse amar, cu sufletul, la rându-i.

Şi-ncins cu-o rasă neagră, plin de zel,
Porni să caute milă şi iertare,
Erau atât de mulţi ucişi de el
Că-ntregului oraş cerea-ndurare.
....................................

poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prefaţă

Desigur că un demon sălăşluieşte-n mine
Pătrunzându-mi gândul ca un ac.
Îmi spune că e rău tot ce-am crezut că-i bine
Şi-mi pune întrebări la care tac;
Sădeşte-n suflet, ca într-o grădină,
Răsadul îndoielii, din truda fără glas,
La fel ca şi o umbră ce creşte din lumină,
La fel cu vlaga nouă ascunsă în popas.
Adesea, piscul negru în furtună,
Îmi pare strălucind pe zări senine
Şi-njurătura-mi pare vorbă bună.
Desigur că un demon sălăşluieşte-n mine.

poezie clasică de Miron Radu Paraschivescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mă sufereai pentru ce-ţi era potrivnic în prezent sau în viitor. Te zbuciumai pentru ce nu se mai putea schimba, pentru ce n-a fost. Te considerai vinovată. Mi-am dat seama că aceste suferinţi sunt tocmai plata cu care îmi eşti datoare. Ele spărgeau, şi lăsau să cadă la pământ, crusta, scoteau la iveală blândeţea, căldura, gingăşia feminină. Te naşteai din nou? Te năşteai încă o dată, pentru mine? Înseamnă că vei fi ca la început? Şi că, pornind din acel punct, am să te modelez după voia mea, făcând din tine operă proprie? Dar cine se poate naşte a doua oară în acelaşi trup? După ce trupul a fiert în cazanul de pucioasă al vieţii? Şi a fost impregnat de licoarea galben-spectrală?

Dumitru Popescu în Cenuşa din ornic
Adăugat de D.H
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciuta

Oare-ai fost ciută – acum câteva veacuri
Sau pentru ce ţi-s gleznele aşa zvelte,
Jivina mea, vânată-n veacuri celte
Şi-adusă din păduri în vechi iatacuri?

Oare-ai fost val împins de alte valuri
Sau vânt uşor pe care-alt vânt îl bate,
De ţi-s atât de moi şi legănate
Plimbările sub largile portaluri?

Sălbăticiune prinsă-n negre cuiburi,
Când umbli, tu parcă dezmierzi pământul...
Nu vrei să-mi calci şi mie azi mormântul
Şi-odihna mea cu pasul tău s-o tulburi?...

poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zic şi eu

Ce multe versuri, ah! ce multe versuri
Şi totuşi ce puţină poezie!
Unde te uiţi podoabe, panglici, dresuri,
Nicio revoltă, nicio bucurie.
O secetă imensă peste toate.
Emoţii false, măşti şi platitudini.
Poetu-şi face locul dând din coate
Şi-n templu poze ia, nu atitudini.
...
Unde sunt timpii când feream urechea
De ritmuri încâlcite şi vulgare,
Când şlefuiam imaginea, străvechea,
Cu noi oglinzi albastre, sublunare?
Pe-atuncea poezia, în fiinţă
Şoptită tainic, ca o rugăciune,
Era o profesiune de credinţă.
Astăzi credinţa e o profesiune.

poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!