Poezii despre sosit, pagina 7
Trei rățuște
Lângă baltă trei rățuște
Stau la picnic, la răcoare
Și mănâncă-ncet găluște
Trei la număr - fiecare.
Mac-mac-mac, faceți-mi loc
Chiar aici pe baltă,
Vreau cu peștii să mă joc
Uite, ce frumos ei saltă!
Iar pe cap noi pălărioare
Falnice purtăm -
Să ne apere de soare
Și mai mult să ne jucăm.
Apoi, când am obosit,
Tot la umbră stăm
Somnul dulce a sosit
Noapte bună, noi visăm!
poezie pentru copii de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri în frig
Tu ai plecat. Râul s-a umflat până la ușa mea.
Greierii sunt tăcuți în tufișurile pline de rouă.
Acestea sunt clipe când gândurile pătrund adânc.
Rămân singur o vreme.
... Steaua Polară este mai aproape de mine decât primăvara,
Iar vești de pe meleagurile sudice nu au mai sosit de multă vreme
Totuși, nu cred că ultimul meu vis, de dincolo de orizont, este adevărat,
Că tu ți-ai găsit un alt prieten.
poezie de Li Shangyin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soră... Mare
Uite... plecăm așa cum am sosit
la revedere, soră, MARE
îmi iau cu mine un pic din aroma ta
un pic din a ta albastră sare
un pic din nemărginirea ta
și... o fărâmă din a ta lumină
și-a ta nefericire.
Ai știut să ne destăinui multe
despre destinul tău de MARE
uite-ne cu o fărâmă de speranță
uite-ne cu un strop de înțelepciune
... și plecăm așa cum am venit...
la revedere, soră... MARE.
poezie de Nazim Hikmet
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amurg
Toamnă. Sezonul ploilor.
Au ruginit crinii grilajului
pe balconul de lemn se dezbracă iedera.
Soarele sfințește arborii,
toată frunza o icoană vie.
Vilă îngustă cu balcon de lemn,
vilă a tristeților elegante,
a sosit toamna sezonul ploilor,
se-ncheagă pe ape trențele verilor,
lebede trec pe sângele viselor.
Iată un docar pe nisipul palid,
vine o doamnă cu ochii de toamnă,
vine un început de roman.
poezie celebră de Ion Vinea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ghiocelul mamei mele (poezie pentru copii)
Flori prin munți, flori pe câmpie
Astăzi este veselie
Primăvara a sosit
Ghiocelul a-nflorit
De mânuță îl apuc
Și în casă îl aduc
Să îl pun frumos în glastră
Cu lumină la fereastră
Și când mama mea sosește
Și la geam că îl zărește
Va veni să îl miroasă
Mă va săruta în casă
Și va ști... că o iubesc
Ghiocel, îi dăruiesc
Să-l țină, la inimioară
Când va fi, iarăși... pe-afară.
poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul III (3 martie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbe, mereu vorbe
Singuri prin praful cuvintelor.
După colț s-au ascuns
cei doi martori ai
spovedaniei noastre.
Altarul tace,
asumându-și riscul unei aventuri.
Bat clopotele.
Într-o zi oarecare vântul se ține
de mână cu ploaia,
trăsătură specifică
amorezilor de duzină.
Vorbe, mereu vorbe...
Celelalte griji
se cațără în copaci.
Am ascuns cei două mii de ani
încărcați de păcate...
A sosit momentul, Doamne!
Eu sunt pregătită.
poezie de Any Drăgoianu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dinspre est, se-abate vântul peste ape
Dinspre est, se-abate vântul peste ape, soarele apune după deal,
A sosit primăvara, dar o stare de somnolență încă persistă.
Petale de flori cad pe pocalele cu vin și pe pervaz;
Ea ascultă un cântec de dincolo de perdelele alcoolului.
Bijuteriile-s pe noptieră, cămașa de noapte-i desfăcută,
Pentru ce bărbat ar merita să-și sloboadă părul?
Silueta ei fragilă se va estompa pe măsură ce trece timpul;
În amurg, singură, cu coatele pe balustradă.
poezie de Li Yu, 937- 978, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căderea Ierihonului
Cetatea Lunii, mândră, păcătoasă,
Se-mpotrivea căderii presimțite.
De-ar fi crezut, ca a Rahavei casă,
N-ar fi pierit sub tunete-ntețite.
Dar n-a crezut și nu s-a pocăit.
Așa va fi și cu această lume,
Căci cele șapte trâmbițe-au sosit,
Sunând avertizare, foc și ciume.
Nu pentru jaf s-a dat spre nimicire,
Cetatea, ci spre sfântă judecată.
De-aceea Israel avea poruncă
Să nu ia pentru sine vreo răsplată.
Și toți au înțeles și-au ascultat,
Afară de Acan, cel cu mantia...
Privind, el a poftit și a luat.
Cu viața și-a plătit apostazia.
Cetatea Ai a fost apoi luată
[...] Citește tot
poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moș Nicolae
fulgii zboara... frigul face
sa fiu roșie-n obraz
tocul pe asfalt se-aude
bătând scurt si cadențat
având pași sprințari și repezi
imi ridic privirea-n sus
prind in palmă fulgii veseli
si-i topesc cu un sărut
a-nceput iarna frumoasă
albă ca un mărgărit
a venit Moș Nicolae
cu un betișor vrăjit
ca un sol trimis de iarnă
că-n curând va fi sosit
Moș Crăciun cu barba albă
si cu daruri de-mpărțit.
poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Praznic luminos
Praznic luminos,
Strălucit, frumos,
Astăzi ne-a sosit
Și ne-a-nveselit
Că Mântuitorul
Și izbăvitorul
În trup a venit
Raiul cel închis
Azi iar s-a deschis,
Șarpelui cumplit
Capul s-a zdrobit
Și strămoșii iară
Prin sfânta Fecioară
Iar s-au înnoit
Îngerii cântau,
Păstorii fluierau
Magii se-nchinau,
Toți se bucurau.
[...] Citește tot
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!