semne

Adam la semafor

Mi-e sufletul răspântie de semne,
Care-ncotro şi care nicăieri,
Nu s-a născut un om care să mă-ndemne
Spre mine omul cel de până ieri.

Aceste vorbe le-ar fi spus Adam
La prima lui răscruce. Mai târziu
Le-am îngânat şi eu când aşteptam,
La semafor, al câtelea nu ştiu.

poezie de Marius Robu din revista "Cugetul" (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi

Două fuioare de fum
care se întâlnesc,
se îmbrăţişează,
dansează lent,
se amestecă,
se contopesc,
apoi se despletesc
şi se înalţă suuus
căutându-se cu disperare,
iar când se întâlnesc din nou,
se risipesc
până la abandonare
şi uitarea de sine.
Ce rămâne din noi?
Doar două semne de întrebare,
ce nu-şi vor afla niciodată răspunsul.

poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecere

A trecut insesizabilul noroc al vieţii mele
definitiv
şi m-a prins pe piciorul greşit
al neputinţei să fac cale întoarsă,
pe care n-o mai ştiu oricum,
căci urmele lăsate s-au tot şters,
s-au depus în semne,
pe mine însumi, adunate
de nespălat...
eternitate,
eternitatea mea...
cu numele etate!...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 octombrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ideea

Bibliotecile cu rafturi şi zăbrele
Sunt pline
De tomuri grele
Pergamente şi colecţii vechi nepreţuite
Legate-n marochine,
În care zac orânduite
Ierarhic subt capitole şi titluri
Mii şi milioane de idei,
În zeci de mii de tomuri, anexe
Şi opuscule
Cu pagini încărcate de calcule subtile
Ca mici desemne
-Arabescuri-
De cercuri seci, de semne
Şi magice majuscule.
...

poezie celebră de Camil Petrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba tăcerii

Tăcerea noastră a zămislit
altfel de semne –
depărtările ne sunt aproapele,
căderile spun dorul zborului întâi,
formulele despărţirii se traduc prin rămâi.
Liniştea dintre noi s-a făcut
o altă limbă
nici eul nu se recunoaşte în transcrierea ei
fără acordul cu tu –
unicul semn care-i permite să mai fie eu.

poezie de Carmen Ciornea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trenul morţilor

Cât e noaptea-n lung şi-n lat
nu s-aude un lătrat.
Colo numai dintre spini
pân' la stelele-n vecini
licuricii dau lumini.

Licuricii cu lămpaşe
semne verzi dau spre oraşe
pentr-un tren care va trece
prin văzduhul mare, rece.
Pentr-un tren care-a veni,
nimeni nu-1 va auzi.

poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1932)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalm

răsare din ţărână umbra lui adam
ca o rană deschisă
între orele cimentate
în cruce

e praful tot mai greu
pe mâinile uscate
şi doar întunericul
îmi înalţă cuvântul pribeag
către tine

ajută-mă să mai cred
în numele tău
îngălbenit
caută-mă-n pustiu
de mă hrăneşte
cu scrum din aripa îngerului
cioplit în atâtea semne de întrebare

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Concluzie plauzibilă

Epigramistul Ics-Cutare,
Ce scrie-n stilu-i mioritic,
E acuzat că-i prea prolific
Şi naşte semne de-ntrebare
De unde-atâta-ndemânare,
O fi vreun protejat politic?
Ori e bigam, un ins atipic,
Ce două muze totuşi are?
Prin comportarea-i desuetă,
El provocase o anchetă
Iar analiza ce-l viza
Şi practic, dar şi teoretic,
A dovedit că muza sa,
"Modificată e genetic!"

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu o candelă de nisip

în fiecare seară cobor pe un drum
ce nu duce nicăieri
la marginea lui îmi întind umbra
sub care mă aşez
grijuliu
o durere de moarte se prinde cu mine
sunt primitor şi nu ripostez

nu caut cuvinte nici semne şi nici răzbunare

în oraşul din mine sunt doar ziduri
un ceasornic şi o noapte
fără sfârşit

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asigurare de viaţă

Cum viaţa semne de-ntrebare
Ne pune fără eleganţă,
Să am o bună siguranţă,
M-am dus să-mi fac asigurare
Ideea rezonanţă are,
Şi rudele de circumstanţă
S-au bucurat cu nonşalanţă
C-or să profite fiecare
De-o fi să plec spre "alte zări",
Ei totuşi nu pot profita
C-am fost luat la întrebări:
- Amice, nu mai insista,
Noi nu-ncheiem asigurări,
La vieţi de câine, ca a ta...

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!