Poezii despre presa cainele de paza, pagina 7
Câinele poem diamant
Gălăgios,
lătrând vesel,
oferă necondiționat dragoste,
fără a aștepta recompense;
chiar dacă nu-i întotdeauna iubit,
dând necontenit din codiță,
pentru om cel
mai bun
prieten.
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O floare, un câine
Mă culcasem odată lângă o stea;
o floare, un câine era lumea mea.
Iar dacă mai încape vreun cuvânt,
câinele și floarea erau umbre -n vânt.
Floarea se varsă de la sine,
rupându-se în două
cu fruntea sa lovită de fulgerul de rouă.
Pământ se face și așchie de sânge;
atât a fost iubită,
dar n-are cine-o plânge.
Câinele zace cu ochii pironiți în poartă,
să-și vadă stăpânul...
de-ar mai veni o dată.
Se clatină dar frunza, se clatină un fir,
azi-noapte se visase stejar în cimitir.
Nu poate să vorbească,
scâncește într-un plâns subțire,
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița din Poeții noștri (11 mai 2019)
Adăugat de IoanAIoan
Comentează! | Votează! | Copiază!
O floare, un câine
Mă culcasem odată lângă o stea;
o floare, un câine era lumea mea.
Iar dacă mai încape vreun cuvânt,
câinele și floarea erau umbre -n vânt.
Floarea se varsă de la sine,
rupându-se în două
cu fruntea sa lovită de fulgerul de rouă.
Pământ se face și așchie de sânge;
atât a fost iubită,
dar n-are cine-o plânge.
Câinele zace cu ochii pironiți în poartă,
să-și vadă stăpânul...
de-ar mai veni o dată.
Se clatină dar frunza, se clatină un fir,
azi-noapte se visase stejar în cimitir.
Nu poate să vorbească,
scâncește într-un plâns subțire,
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprita din Poeții noștri (11 mai 2019)
Adăugat de IoanA.Ioan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă uit
cum se uită cu ochii
umezi de căprioară
care clipesc admirând
vântul care stă de pază
în timp ce frâng razele de soare
încercând să ajung la ea cu pielea
muiată-n sare de mare
prefăcută în norii care plâng
pot să mă aplec în ochii ei
să-i văd deșertul din suflet
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unuia: Câinele moare de drum lung...
Mă uit la tine îndelung,
Căci ești și prost și rău, lichea;
Un câine moare de drum lung,
Tu o să mori de grija mea.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (22 octombrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ziargii mercenari (pamflet)
În țara noastră de mitici,
Cuiva bonjur tu doar să-i zici,
Că presa, din TV și ziar,
Pretinde că ai zis bonsoar.
Cuiva de-ai spus "eu te iubesc",
Ea minte c-ai spus "te urăsc".
Pe bani, ea de ai tăi dușmani,
Va spune că sunt șarlatani.
Pe ziargii, eu pot să jur,
De adevăr îi doare-n c*r.
pamflet de George Budoi din Jurnaliștii și ziargii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (14 martie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câinele aprioric
Nu avea nimic
din experiența câinelui
niciodată până atunci
nu i se mai întâmplase
să fie câine
bulgăre galben
de rațiune
îi părea mămăliga
lătra
că iarna
nu înseamnă numai iarnă
o coadă stufoasă
îi creștea
independent de voința lui
hau hau hau
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel mai bun prieten
câinele râde
pe spate omul râde pe burtă
sau invers
chiar nu mai contează dacă el dumnezeu
e cu ochiul pe animale
(?!)
sau zeu
de duzină își râde
creația-n bărbi nesfârșite
abia
pieptănate aiurea
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu iubito...
Tu iubito o știi bine
Tu ești dor, ești dor de mine
Tu ești dor, eu sunt iubire
Tu ești freamăt, eu simțire.
Tu ești raza albă-a lunii
Tu ești izvorul minunii
Tu ești vis și armonie
Tu ești vers, eu poezie.
Tu a vieții mele rază
Tu a sufletului pază
Minunată orhidee
Ești și floare și femeie.
poezie de Florica Iacob
Adăugat de Oana Alexia Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zeului
S-a-nchis albastru-n clopote târziu
și urlă disperat la clopotar,
ascultă zeule!
ploaia de interjecții
spânzurând de funie
până jos la ochii icoanelor.
Zeu cu o mie de verbe,
aruncare a ochiului peste cuvânt
întinde-ți răsuflarea
peste câinele din mine!
poezie de Veronica Popa
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!